România, umilită de traficanți. De ce nu a început judecata în dosarul ”Cocaină în Marea Neagră”, după patru ani și jumătate

Accidentul provocat în stațiunea 2 Mai de un tânăr drogat a declanșat o adevărată isterie în rândul autorităților și a opiniei publice. Se cer măsuri urgente, demisii și explicații, însă nimeni nu vorbește despre lucrurile esențiale: cum intră drogurile în țară, cine protejează traficul internațional și de ce nimeni nu este pedepsit?

Marea Neagră, poarta de intrare a drogurilor din America de Nord

Cele mai recente studii emise de Agenția Națională Antidrog arată că unul din zece români, cu vârste cuprinse între 15-64 de ani, a consumat cel puțin un drog ilicit. Multe dintre substanțele folosite vin din import, prin intermediul traficului transfrontalier.

Într-un raport al The Global Initiative Against Transnational Organized Crime, portul Constanța este văzut drept una dintre ”cele mai importante porți de intrare în Balcani pentru drogurile din America de Sud”. Cantități mari de cocaină intră pe aici în Europa, și ajung să fie vândute cu 8-9.000 de euro/kilogram (atunci când cantitatea depășește 500 de kilograme).

Cum a ajuns cocaină de 200 de milioane de euro în Marea Neagră

În martie 2019, autoritățile române s-au trezit cu peste două tone de cocaină, în valoare de peste 200 de milioane de euro, care plutea în apele învolburate ale Mării Negre. Povestea drogurilor este demnă de un film de acțiune: aceseta proveneau din Brazilia și era livrată de un baron libanez al drogurilor, condamnat la închisoare pe viață.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

Acesta ar fi fost solicitat de sârbii de la Balkan Cartel, pentru un transport de trei tone de cocaină pură. O tonă de droguri a rămas în Turcia, pentru ca traficanții de acolo să permită intrarea navei care transporta drogurile în Marea Neagră, iar altele două au fost aruncate în apele românești, de unde au fost preluate de două bărci cu motor.

La operațiune au participat spanioli, români și ucraineni, specializați pentru astfel de ”recuperări”, însă vremea nefavorabilă și valurile uriașe au făcut ca una dintre bărci să naufragieze în apropiere de Sfântu Gheorghe. Pachetele cu cocaină au ajuns în mare și au plutit în derivă până pe plajele românești și bulgărești.

A doua barcă a fost găsită de polițiști parcată la o benzinărie de pe centura Capitalei, însă acolo mai arau doar 3 kilograme de cocaină, potrivit DIICOT. Restul drogurilor au fost preluate de doi șoferi sârbi, Kristic Tode și Cvetkovic Nenad, care au încărcat 30 de pachete cu cocaină într-o mașină cu remorcă, cu direcția Belgrad.

Polițiștii i-au prins pe traficanți dar i-au lăsat să plece pentru 2.000 de euro

Doi polițiști de la rutieră, Costinel Bobîrcea și Cătălin Popaene, au oprit mașina care transporta drogurile și au constatat că traficanții nu dețineau permis de conducere categoria E, necesar pentru remorcă. Aceștia au acceptat să-i lase pe traficanți să plece, în schimbul a 2.000 de euro pentru fiecare. Acum, agenții sunt inculpați alături de traficanți.

Digisport.ro

Cum a reacționat Ilie Dumitrescu după ce a aflat cine l-a umplut de sânge pe Mihai Stoica

Procurorii DIICOT au dezvăluit în rechizitoriu că polițiștii de frontieră au interacționat cu traficanții și nu au raportat acest lucru. Mai mult, radarul SCOMAR nu a funcționat în noaptea în care traficanții urmau să descarce încărcătura.

Totuși, DIICOT a renunțat la acuzații împotriva grănicerilor, motivând că acțiunile acestora nu au fost săvârșite ”cu forma de vinovăție prevăzută de lege, respectiv faptele nu sunt prevăzute de legea penală”.

Cărăușii sârbi, singurii condamnați

Până în acest moment, singurele persoane care au fost condamnate în dosarul ”Cocaina în Marea Neagră” au fost cei doi cărăuși sârbi. Aceștia au primit 9 ani și 4 luni de închisoare, sentință rămasă definitivă în martie 2021.

Într-un dosar separat, cei doi polițiști au fost inculpați alături de alți 15 persoane, în frunte cu vârful rețelei, Nasrallah Eddine Nor Joseph. Supranumit Sheik-ul, acesta a fost condamnat la cinci pedepse de închisoare pe viață în Liban, dar s-a relocat în statul brazilian Amazonas, de unde face export de cocaină în întreaga lume, potrivit informațiilor primite de DIICOT de la DEA. În prezent, Sheik-ul se află într-un penitenciar din Sao Paolo, unde își ispășește o condamnare de 22 de ani de închisoare.

De ce nu a început judecata în dosarul ”Cocaină în Marea Neagră”

În România, cel mai mare dosar de trafic de droguri a fost plimbat între Tribunalul București și Tribunalul Tulcea, după un conflict negativ de competență soluționat de ICCJ. La trei ani după ce a ajuns în instanță, și la patru ani și jumătate de la comiterea faptelor, dosarul încă se află în camera preliminară.

Termenele acordate de judecător au fost extrem de lejere, la un interval de 3-4 luni, fiind justificate de lipsa de procedură cu inculpații străini și de asigurarea serviciilor de traducere în limbile spaniolă sau ucraineană.

La cea mai recentă ședință, pe 23 august 2023, judecătorul de cameră preliminară a amânat din nou ședința, având în vedere că nu s-a respectat procedura de citare a ”șeicului” Nasrallah Eddine Nor Joseph. Următorul termen este stabilit pentru luna ianuarie.

La întârzierea procesului contribuie din plin și avocații traficanților, care formulează excepții. Aceștia invocă, în cazul inculpaților deținuți în alte state, că ”audierea prin videoconferință le anulează dreptul la un proces echitabil”.

Inculpații, la jumătatea termenul de prescripție

Inculpații sunt acuzați de trafic ilicit de droguri de mare risc, trafic internațional de mare risc, aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat și fals în declarații (în cazul polițiștilor).

Judecătorul de cameră preliminară trebuie să constate legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală de către DIICOT, și abia ulterior judecata va începe efectiv. Aceasta se anunță una de lungă durată, în condițiile în care termenul de prescripție, în cazul acestor infracțiuni, este de 10 ani și curge de la momentul producerii faptelor, adică martie 2019.