România va adopta salariul minim european. Scenarii diferite de creștere a veniturilor mici

În cursul anului 2024, România va trebui să implementeze în legislația națională Directiva europeană 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. Deși acest lucru va aduce o creștere a veniturilor mici, acest lucru nu înseamnă că se va institui un salariu minim la același nivel pentru întreaga Uniune. Mai mult, guvernul de la București va avea de ales între mai multe variante de creștere.

Un comunicat de presă al PSD dat marți publicității anunță că salariul minim european va fi implementat în România până la finele acestui an, printr-un proiect de lege ce va fi elaborat sub coordonarea ministrului Muncii, Simona Bucura-Oprescu. „Creşterea salariului minim la 3.700 de lei, anunţată de premierul Marcel Ciolacu pentru data de 1 iulie 2024, va ridica veniturile salariale la nivelul corespunzător pentru introducerea mecanismului de majorare automată a salariilor, conform prevederilor din Directiva europeană”, se spune în comunicat.

Coșul de consum, un indicator vag

Dar salariul minim european sau salariul minim „adecvat”, după expresia folosită în directivă, reprezintă mai mult decât majorarea cu 400 de lei preconizată de Guvern. Directiva obligă statele membre care au un mecanism de indexare automată sau semiautomată să actualizeze procedurile de actualizare a salariului minim o dată la patru ani. În cazul celor care nu au acest mecanism – cum este cazul României – salariul minim legal va trebui actualizat cel puțin o dată la doi ani.

Esențial este faptul că salariul minim european nu va fi la același nivel în toate statele membre, nivelul acestuia fiind socotit echitabil sau adecvat în funcție de câștigurile salariale ale întregii populații dintr-o țară anume sau de stabilirea unui coș de bunuri și servicii la prețuri reale stabilite la nivel național pentru asigurarea unui trai decent. „Pe lângă necesitățile materiale, cum ar fi hrana, îmbrăcămintea și locuințele, ar putea fi luată în considerare și necesitatea de a participa la activități culturale, educaționale și sociale”, menționează directiva.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

Este vorba așa-zisul coș minim de consum pentru un trai decent. Problema este că acest coș poate fi stabilit în mai multe moduri astfel că pot exista variații considerabile. De exemplu, în octombrie 2023 Fundația Friedrich Ebert stabilea valoarea acestui coș pentru o familie alcătuită din soți și doi copii la 9.978 de lei, iar pentru o persoană singură la 3.807 lei, peste nivelul de 3.700 de lei preconizat de guvernul Ciolacu. Banii ar fi necesari pentru nevoile necesare supravieţuirii, precum hrană și adăpost, alimentaţie la care se adaugă nevoi curente cum ar fi îmbrăcămintea, igiena personală, educaţia, îngrijirea sănătăţii, transportul, comunicaţiile, recreerea şi eventualele cheltuieli neprevăzute. Trebuie precizat că nivelul de 3.807 lei este un venit net, pe când minimul de 3.700 brut ar reprezenta doar 2.300 de lei.

Trei modalități diferite de calcul

Pe lângă raportarea la un coș minim care lasă loc unei multitudini de căi de calcul, directiva lasă posibilitatea unor criterii mai clare pentru stabilirea unui salariu minim adecvat. „Respectiva evaluare s-ar putea baza pe valori de referință utilizate în mod obișnuit la nivel internațional, cum ar fi raportul dintre salariul minim brut și 60% din salariul median brut și raportul dintre salariul minim brut și 50% din salariul mediu brut, care în prezent nu sunt îndeplinite de toate statele membre, sau raportul dintre salariul minim net și 50% sau 60% din salariul mediu net”, prevede directiva.

Spre deosebire de salariul mediu brut care reprezintă media aritmetică a tuturor salariilor, salariul median este nivelul salariului care împarte numărul de angajați în două jumătăți egale, una cu venituri sub salariul median, cealaltă peste. Nu există statistici oficiale actualizate pentru salariul median, însă stabilirea salariului minim la 60% din salariul median ar putea duce în România la efectul paradoxal că salariul minim ar trebui să fie redus. Asta pentru că oricum în România circa 1,5 milioane de angajați sunt plătiți la nivelul salariului minim, ceea ce face și ca salariul median să fie foarte redus.

Se pare că PSD preconizează să recurgă la varianta în care salariul minim brut ar fi stabilit la 50% din salariul mediu brut. Astfel nivelul salariului mediu brut folosit la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024 a fost stabilit la 7.567 lei, ceea ce ar face ca salariul minim brut să fie 3.783 lei, cu foarte puțin peste nivelul preconizat de către Executiv.

Digisport.ro

”V-ați propus să mă luați la mișto?”. A aflat că FCSB a luat titlul și nu s-a abținut: ”Ca un cuțit în inimă”

Varianta cu salariul minim de 3.000 de lei net

În fine, directiva mai lasă loc ca salariul minim adecvat să fie stabilit în funcție de salariul net, nu de cel brut, variantă care ar fi cea mai bună pentru angajații din România. Astfel, minimul ar trebui stabilit la 50% – 60% din salariul mediu net. Potrivita datelor publicate de către Institutul Național de Statistică, în luna ianuarie 2024 salariul mediu net din România a fost de 4.859 lei, ceea ce înseamnă că salariul minim net ar trebui să ajungă la 2.429 lei, dacă se preferă varianta de 50%, sau chiar 2.914 lei, în varianta de 60%. Pentru atingerea acestor ținte, brutul ar trebui să fie de 4.084 lei (scenariul cu 50%) sau chiar 4.964 lei (scenariul cu 60%).

Însă o creștere atât de spectaculoasă i-ar pune în dificultate pe angajatorii din România întrucât un salariu minim net de aproape 3.000 de lei înseamnă contribuții consistente la asigurări din cauza politicii statului român, care impune o fiscalizare ridicată a forței de muncă, de peste 40%, cea mai mare din Uniunea Europeană. Impozitarea salariului minim este de numai 6% în Spania, iar în Belgia, Estonia, Franța, Irlanda, Malta și Olanda nu depășește 10%. Doar Ungaria se apropie de nivelul României, în țara vecină un angajat cu salariul minim primind în mână doar 66% din brut.

Tot în textul directivei se spune că variațiile și deducerile pentru salariul minim nu ar trebui folosite pe scară largă întrucât „riscă să aibă un impact negativ asupra gradului de adecvare al salariilor minime”. În România este salariul minim este mai mare în sectorul construcțiilor și în agricultură, însă pe viitor acest lucru s-ar putea schimba, dacă prevederile directivei vor fi aplicate în mod strict.