S-a deschis sezonul la pomeni electorale. Avalanșă de legi în Parlament pe principiul „să se dea”

În fiecare an cu alegeri parlamentare, pe final de legislatură, se înmulțește numărul de legi prin care se acordă diverse beneficii unor categorii ale populației cu speranța că aceste pomeni electorale vor contribui la succesul în alegeri al partidelor de care aparțin. Actualul an electoral nu face excepție de la această regulă, astfel că în ultimele săptămâni au fost depuse mai multe proiecte de acest tip.

Pomeni electorale la început de primăvară

Începutul de primăvară este perioada propice pentru depunerea de proiecte menite să momească alegătorii. Un proiect depus în această perioadă ar urma să treacă de prima Cameră sesizată pe finalul sesiunii februarie – iunie, astfel că în toamnă va ajunge pe agenda forului decizional. Astfel, deputatul sau senatorul se va putea duce în campania electorală clamând că este iminentă adoptarea legii/ legilor prin care se va revărsa un val de binefaceri asupra nației.

De obicei, sunt proiecte care împovărează excesiv bugetul de stat și care nu au șanse să treacă, tocmai din acest motiv nefiind convenabil pentru inițiatori ca votul final din Parlament să se dea înainte de alegeri pentru că astfel electoratul nu va mai fi păcălit.

Totuși au existat situații când unele din aceste proiecte de tipul „să se dea” au fost adoptate, de obicei prin decizia politică a partidelor aflate la guvernare, în încercarea de a-și maximiza șansele electorale. Pe de altă parte, partidele de la putere nu-și permit să adopte prea multe inițiative populiste care ar reprezenta o povară pentru guvernarea viitoare, astfel că partidele de opoziție s-au specializate în astfel de proiecte despre care știu că oricum nu au șanse să treacă.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Salarii plătite de stat, impozite reduse

Unul din acestea este un proiect inițiat de către Forța Dreptei, partidul condus de Ludovic Orban, obiectivul fiind atragerea unor voturi din diaspora. Legea propune introducerea unui mecanism de stimulare a întoarcerii în țară a românilor care lucrează în străinătate. Pentru aceștia, statul ar urma să plătească 50% din salariu la locul de muncă pe care obțin în țară, dar nu mai mult de 3.000 de lei, în primul an de contract. În al doilea an de contract, contribuția statului la salariul lor va fi de 25%, dar nu mai mult de 2.000 de lei. Impactul bugetar ar fi de 180.000.000 de lei în primii doi ani, cu un număr de 3.000 de beneficiari.

Suma este însă un fleac prin comparație cu proiectul AUR legat de inițierea unui program de reabilitare a clădirilor publice pentru care ar trebui alocate nu mai puțin de 50 de miliarde de lei în perioada 2025-2035. Teoretic, programul ar trebui să consolideze și să repare tot felul de clădiri de la școli și spitale până la sedii de instituție, muzee, biblioteci, ba chiar și piețe. În esență, programul nu propune nimic nou, ci doar reunește doar programele și proiectele deja derulate de ultimele guverne sau de autoritățile locale privind reabilitarea unor clădiri cu diverse funcții.

Parlamentari de la Forța Dreptei, AUR și neafiliați și-au pus semnăturile de un proiect al deputatul Daniel-Gheorghe Rusu prin care se propun facilități fiscale majore pentru familiile cu mulți copii. Proiectul nu conține nicio estimare asupra impactului bugetar.

„Familiile, inclusiv cele monoparentale, care au în orice formă de întreţinere şi creştere legală trei sau mai mulţi copii beneficiază de reducerea la plata impozitelor, pentru un autovehicul, un imobil construcţie, un imobil teren intravilan în suprafaţă de un hectar şi un teren extravilan în suprafaţă de până la zece hectare, după cum urmează: familiile cu trei copii – 50%; familiile cu patru copii – 75%; familiile cu cel puţin cinci copii – 100%”, prevede primul articol.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Proiecte fără beneficiari

Cei de la USR au găsit o altă soluție de a se promova electoral cu banii altora. Astfel, a fost depus un proiect de lege prin care este modificată OUG 104/2018 privind Contul individual de economii Junior Centenar. Programul demarat cu ocazia Centenarului prevede posibilitatea deschiderii de conturi bancare de către părinți pe numele copiilor. La suma de 1.200 de lei depusă anual, statul acordă o primă de 600 de lei astfel încât, ajunși la vârsta majoratului, copiii să aibă o rezervă de bani care să-i ajute în perioada studenției sau la începutul vieții profesionale. Parlamentarii USR propun ca părinții să poată depună peste 1.200 de lei pe an, până la 2.400, iar statul să vină cu o primă anuală care să reprezinte 50% din sumă.

Deputatul PSD de Alba Radu Tuhuț se va duce duce în campanie în județ cu două proiecte care-i vizează pe moții din Apuseni. Unul dintre ele este o modificare a Legii muntelui prin care rețeaua de alimentare cu gaze din județ va fi extinsă. „Extinderea reţelei de gaz metan în oraşele Abrud, Câmpeni, Baia de Arieş într-un orizont de timp rezonabil şi ulterior în comunele din întregul areal al zonei, ar contribui la dezvoltarea economică a zonei, la îmbunătăţirea calităţii spaţiilor locative turistice, la îmbunătăţirea calităţii aerului, creşterea calităţii vieţii oamenilor”, scrie Tuhuț în expunerea de motive.

Numai că modul în care este formulat proiectul face iluzorie extinderea rețelei de gaz, fiind vorba doar de includerea acesteia în rândul principiilor generale prin care statul ar trebui să stimuleze dezvoltarea zonelor montane. Cum un principiu general nu ține loc de proiect sau de fixarea unui termen-limită pentru realizarea acestuia, moții pot să aștepte gazele mult și bine.

Ceva mai concretă este inițiativa lui Tuhuț prin care este modificată Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei “Delta Dunării”. Proiectul prevede ca asociațiile de proprietari să beneficieze de subvenționarea cotei care le revine din costurile reabilitării termice a blocurilor de locuințe. Numai că numărul beneficiarilor este insignifiant întrucât în Delta Dunării doar puținele blocuri din Sulina vor beneficia de această facilitate, în timp ce în Apuseni sunt orășele cu un număr foarte mic de blocuri. Practic, o lege pentru aproape nimeni.