Salarii majorate la Institutul Levantului. Instituția creată de către Emil Constantinescu a supraviețuit până acum încercărilor de desființare

Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului (ISACCL) a fost înființat în 2017, fiind un proiect al fostului președinte al României, Emil Constantinescu. Înființarea a generat controverse, criticii afirmând că Institutul Levantului, care funcționează în subordinea Senatului, ar fi o sinecură pentru fostul șef al statului. Chiar și așa, două proiecte de lege care propuneau desființarea instituției nu au trecut, iar un alt proiecte, tocmai înregistrat la Parlament, va duce la creșterea veniturilor celor 36 de angajați.

Cu cât vor crește salariile la Institutul Levantului

După înființarea sa, salarizarea angajaților Institutului Levantului s-a făcut după prevederi cumva neclare. Un control al Curții de Conturi din 2019 arăta că este nevoie de o clarificare a cadrului legal prin care sunt plătiți angajații institutelor de studii avansate. Guvernul Dăncilă a vrut să soluționeze problema printr-o ordonanță de urgență, OUG 69/2019, însă aceasta a fost atacată la Curtea Constituțională de către președintele Klaus Iohannis.

Judecătorii Curții i-au dat dreptate șefului statului și întreaga ordonanță a fost declarată neconstituțională. Numai că acest lucru a blocat rezolvarea problemei sesizate de Curtea de Conturi, pe care aceasta a semnalat-o din nou în anul 2021. O soluție este avansată de către senatorul PNL Viorel Badea care, printr-un proiect de lege depus la Senat, propune ca angajații ISACCL să fie încadrați în grila prevăzută în Anexa VIII, capitolul II, litera A a Legii salarizării 153/2017 din administrația publică centrală de specialitate, servicii deconcentrate ale ministerelor și ale altor organe centrale de specialitate, prefecturi, consilii județene, municipii, administrația publică locală – consilii, primării și servicii publice din subordinea acestora.

Este vorba de grila care se aplică pentru aparatul de lucru al Administrației Prezidențiale, al Parlamentului, al Guvernului, al ministerelor, al Academiei Române, al Înaltei Curți de Casație și Justiție, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Curții Constituționale, al Consiliului Concurenței, al Curții de Conturi, al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, al Consiliului Național al Audiovizualului, al Consiliului Legislativ, al Casei Naționale de Pensii Publice ș.a.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Liber la sporuri

Astfel că persoanele care lucrează la Institutul Levantului nu doar că nu vor rămâne șomeri în urma desființării instituției, ci vor avea și lefurile mărite. În momentul de față salariul brut al directorului general este de 10.905 lei, iar prin trecerea ISACCL în Anexa VIII, leafa acestuia va putea fi mărită până la 11.055 lei. În cazul directorului științific, salariul ar putea crește de la 10.386 la 10.529 lei.

Mărirea în sine nu este mare, mai ales că salariile menționate mai sus sunt în cuantum brut, însă includerea explicită a Institutului Levantului în rândul instituțiilor din Anexa VIII, capitolul II, litera A, dă posibilitatea acordării unor sporuri de care beneficiază angajații celorlalte instituții menționate. Astfel, devine posibil ca Institutul să acorde angajaților săi un spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat.

Teoretic, acordarea acestui spor nu este obligatorie însă practica a arătat că instituțiile finanțate de stat nu au rezistat tentației de a găsi motive pentru care munca salariaților ar fi făcută în condiții vătămătoare. Astfel au apărut „sporul de praf”, „sporul de calculator”, „sporul de antenă” ca justificare pentru plusul de 15% la leafă.

O instituție contestată încă de la înființare

În acest caz, ponderea cheltuielilor de natură salarială din bugetul aprobat de Senat pentru Institutul Levantului va crește și mai mult, în condițiile în care oricum o mare parte din fonduri se duceau pe salarii. De exemplu, în 2021 Senatul a aprobat inițial un buget de 4.943.000 lei, însă Institutul nu a putut să cheltuiască decât 2.728.000 lei, dintre care două milioane s-au dus doar pe salarii. Restul e greu de spus pe ce au fost cheltuiți, într-un an în care activitatea științifică la Institutul Levantului a fost aproape inexistentă: fără expoziții, fără simpozioane, fără periodice publicate.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

De altfel, utilitatea științifică a instituției a fost contestată de la bun început, inclusiv din partea istoricului Victor Spinei, care conduce secția de istorie și arheologie a Academiei Române.

„Oportunitatea unui astfel de institut la nivelul actual al potențialului științific național nu ni se pare justificată, întrucât centrele de cercetări academice, universitare și muzeale din România nu dispun în momentul de față decât de un număr foarte redus de autentici specialiști capabili să abordeze cu competență problemele complexe legate de civilizația Levantului, iar aceștia sunt aproape în totalitate ajunși la o vârstă înaintată”, spunea Spinei în 2016 referindu-se la proiectul de lege inițiat de parlamentari PSD și ALDE prin care urma să ia ființă Institutul Levantului.

Temerile au fost confirmate de activitatea Institutului din anii următori înființării. Anul de vârf al activității  ISACCL a fost 2019, cu nouă conferințe și simpozioane, urmată de una singură în 2020 și o alta în 2022. Și anul 2023 se conturează ca un an la fel de sărac în realizări, doar cu câteva prelegeri și dezbateri, ultima fiind o conferință intitulată „Sibiu, model european. Cum a influențat viața mea”, pe care Emil Constantinescu a susținut-o în urmă cu câteva zile la Palatul Brukenthal. Deocamdată, nu există lucrări publicate sub egida Institutului în acest an.