Sărbătoarea care anul acesta pică în data de 26 februarie 2022 se mai numește și Sâmbăta Lăsatului Secului. În jurul ei există multe tradiții și obiceiuri păstrate cu sfințenie an după an de creștinii de pretutindeni.
De aceea, reprezentanții BOR dedică acestei zile mai multe materiale informative. Astfel, fiecare român are ocazia de a afla care este dimensiunea zilei în care este organizată Sâmbăta Morților, Moșii de iarnă 2022.
Astfel, ea este cinstită de fiecare dată în sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi. Sunt pomeniți cei plecați dintre noi. Potrivit doxologia.ro, Sâmbăta Morților reprezintă un prilej important pentru a le aduce ofrande celor adormiți.
Ziua de sâmbătă a fost aleasă pentru a comemora morții pentru că este o imitare perfectă a Sâmbetei Mari. Este ziua în care Mântuitorul a stat cu trupul în mormânt şi cu sufletul în iad pentru a-i elibera pe drepţii adormiţi.
În altă ordine de idei, credincioșii trebuie să știe că noaptea de sâmbătă spre duminică este deschisă și marchează începutul sâmbetelor morților. Este vorba de 7 sâmbete, care se vor încheia odată cu Sâmbăta lui Lazăr, ce are loc înainte de Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor.
Mai mult decât atât, sursa menționată ne învață că toate sâmbetele pe care le are anul liturgic sunt închinate celor trecuți la Domnul. De asemenea, sunt închinate tuturor sfinţilor reprezentaţi de martiri. Asta înseamnă că fiecare zi de sâmbătă este văzută ca o imitare a Sâmbetei Mari.
De asemenea, moartea creștinilor reprezintă o icoană a şederii lui Hristos în mormânt. Pe de altă parte, defuncții pot fi asociați martirilor ceea ce înseamnă că fiecare creștin este virtual un sfânt, iar cadavrul său o relicvă.
Sâmbăta Morților este o zi de tristețe și doliu. Acesta este motivul pentru care în această zi este vorba de un sfânt „fără praznic”. În cazul în care se pomenesc anumiți sfinți, Biserica a luat decizia de a-i transfera vineri, înainte de Moșii de Iarnă.
Din punctul de vedere teologic există două zile din anul bisericesc care sunt dedicate, în totalitate, pomenirii generale a morților. Acestea sunt marcate de rugăciuni și cântări înscrise în cărțile de rânduială respective (Triod și Penticostar):
a) sâmbăta dinaintea Duminicii Lăsatului sec de carne (a înfricoşătoarei Judecăţi). Moșii de Iarnă
b) sâmbăta dinaintea Duminicii Pogorârii Duhului Sfânt (sâmbăta Rusaliilor). Moșii de Vară.
Cele două sărbători de mai sus poartă denumirea generală de „moși” pentru că Biserica Ortodoxă îi pomenește pe părinţii, moşii şi strămoşii noştri adormiți întru Domnul. În limba greacă, zilele sunt cunoscute ca Sâmbăta sufletelor, iar în slavonă, Subbota roditelskaia.
Concret, pomenirea adormiților în rugăciunile pe care le înălțăm către Ceruri sunt văzute ca un tablou al adunării tuturor oamenilor, morţi şi vii, la Judecata de Apoi. Stabilirea acestei zile de sărbătoare s-a făcut după secolul al VI-lea, când s-a definitivat anul bisericesc.
Rugăciunile pentru cei adormiți sunt foarte importante, de aceea se regăsesc în rânduiala anumitor slujbe. Ziarullumina.ro ne amintește că printre acestea se numără: Pavecernița Mare și Miezonoptica din zilele de rând și de sâmbătă.
Biserica are rânduieli speciale de pomenire și mijlocire pentru cei adormiți. Acestea sunt slujbele de pomenire pentru cei plecați în dreapta credință, și anume: rânduiala și rugăciunea la ieșirea cu greu a sufletului, panihida, înmormântarea și parastasul.
Toate aceste slujbe se desfășoară în ziua înmormântării, cât și în zilele premergătoare acesteia. Ulterior, sunt realizate la 3, 9 și 40 de zile, la un an sau la mai mulți ani de la adormire. În plus, credincioșii au prilejul să-i pomească pe cei adormiți și în alte zile.
Printre momentele în care îi putem pomeni pe cei plecați la Domnul se numără: sâmbăta dinaintea lăsatului sec de carne (Moșii de iarnă), sâmbăta dinaintea Rusaliilor (Moșii de vară), ultima sâmbătă din luna octombrie (Moșii de toamnă), precum și toate zilele de sâmbătă din cursul anului bisericesc.