Sfântul Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon este cinstit în Biserica Ortodoxă în fiecare an pe data de 27 iulie, acesta fiind cunoscut pentru faptul că vindeca bolnavi fără a le cere în schimb bani. Supranumit „doctorul fără de arginți”, Pantelimon a vindecat numeroși creștini aflați în suferință.
Acest sfânt este pomenit de credincioșii din lumea întreagă, dar și de medici, ziua de 27 iulie fiind trecută în calendarul ortodox cu cruce neagră. Așadar, în această zi nu se face nimic în gospodărie pentru a nu atrage necazuri și suferință.
Cunoscut ca și Sfântul Ilie cel mic (sau cel Șchiop), fratele Sfântului Ilie cinstit pe 20 iulie, este pomenit de creștinii ortodocși fiind cunoscut ca cel care liniștește trăsnetele, arsurile și căderile de grindină. În plus, Pintilie Călătorul, așa cum mai este cunoscut, încearcă să-și facă fratele să fie îndurător cu cei care cad în păcat.
O tradiție străveche spune că persoanele care lucrează în această zi de mare sărbătoare vor fi urmărite de rele. În trecut, se spunea că cei care lucrează pe 27 iulie atrag asupra lor boli grave, ceasuri negre, dar și numeroase pagube, mai ales în viața de familie.
De asemenea, se spune că în ziua cinstirii Sfântului Mucenic Pantelimon se mănâncă porumb și dovlecei ca oamenii să fie viguroși în sezonul rece, mai ales în perioada iernii.
În această zi de sărbătoare se împart fructe, o veche tradiție precizând că se recurge la acest gest ca poamele să nu facă viermi la recolta următoare, adică anul viitor.
Totodată, de Sfântul Pantelimon cerbul iese la râu, apa începând să se răcească de la această dată, iar frunza teiului se întoarce pe dos, semn că sezonul cald este tot mai aproape de final.
Sfântul Pantelimon a văzut lumina zilei în anul 284, trăind în vremea împăratului Maximian Galeriu. Originar din cetatea Nicomidiei, acesta s-a născut dintr-un tată păgân, senator la curtea împăratului, și o mamă care era creștină. Ea a fost cea care i-a îndrumat pașii spre credință.
A primit la naștere numele „Pantoleon” care înseamnă „cel în toate puternic ca un leu”, fiind remarcat ca medic chiar de împărat care l-a luat la curtea sa. Iubit și căutat de oameni, Pantelimon a atras asupra sa invidia altor medici care, în cele din urmă, l-au denunțat
Conform scrierilor teologice, împăratul a poruncit ca tămăduitorul să fie supus unor chinuri groaznice, ca ulterior să se ia decizia tăierii capului acestuia. O tradiție creștină spune că în momentul decapitării Sfântului Pantelimon, din rana sa nu a curs sânge, ci lapte.
„Purtătorule de chinuri, Sfinte și tămăduitorule Pantelimoane, roagă pe Milostivul Dumnezeu ca să dea iertare de greșeli sufletelor noastre”, se arată în troparul Sfântului Mucenic Pantelimon, potrivit calendarortodox.ro.