Satul din România unde aproape toți locuitorii au același nume. „Amenzile de circulație le iau eu, că nu am carnet”

Aproape toți cei 300 de locuitori ai cătunului Țepeșeni, într-o vreme recunoscut ca un sat distinct, au același nume Țepeș, fapt ce generează o lungă serie de confuzii atunci când vine vorba de interacțiunea cu autoritățile statului.

Satul unde locuitorii au același nume

Comuna Bicazu Ardelean din județul Neamț, cu circa 3.600 de locuitori, are în administrație un mic sat Țepeșeni, cu puțin peste 300 de locuitori. De mai mulți ani acest sat a devenit faimos însă pentru faptul că majoritatea locuitorilor au același nume, pe aproape 300 dintre ei îi cheamă Țepeș.

Pentru a evita problemele ce se ivesc din cauza acestei situații, pe lângă numele Țepeș, localnicii mai au încă un nume înscris în cartea de identitate, plus prenumele. Și așa însă se ajunge la situația ca pe o uliță să fie cel puțin două persoane cu același nume. „Avem Ţepeş Greuruş, Ţepeş Nica, Ţepeş Bobescu. Se întâmplă foarte des să ne confunde poştaşul. Vecinul meu este tot Ion Ţepeş Greuruş şi e numai cu un an mai mic decât mine. Suntem trei Ţepeş Greuruş, dar amenzile de la circulaţie nu le iau eu, pentru că nu am carnet”, declara pentru Adevărul un tânăr din satul Țepeșeni.

Dificultățile au fost confirmate și de poștașul din comună, care spune că e aproape imposibil să nu-i încurce pe oameni chiar și după ce aceștia au început să-și treacă și codul numeri personal pe corespondență. „A…dar numai o dată i-am încurcat? Nu aveai cum să nu îi încurci. Acum este mai uşor că au început să scrie pe multe codul numeric, dar înainte de asta se încurcau foarte tare”, a declarat pentru Observator News poștașul comunei. „Satul Ţepeşeni este cel mai complicat. Pe toţi locuitorii îi cheamă Ţepeş”, a subliniat și un alt oficial din cadrul Poștei din comună.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Viceprimarul comunei spune că este un fapt comun ca plicurile să se întoarcă la expeditor din cauza confuziilor astfel create. Mai mult însă, acesta spune că problema se extinde și la satele din jur. „Dar sunt şi în celelalte două sate că sunt împrăştiaţi, între timp s-au căsătorit. Grade de rudenie între ei”, a spus și Marius Doarvoaș, viceprimarul comunei Bicazu Ardelean.

Cum s-a ajuns la situația ca oamenii să aibă același nume

Oamenii din satul cu același nume spun că numele Țepeș vine chiar de la domnitorul Vlad Țepeș, care s-a refugiat în munții din acea zonă o vreme, iar mama acestuia era măicuță la mănăstirea Bistrița. Alți bătrâni din sat spun că numele satului și al locuitorilor vine de la o familie care s-a refugiat acolo tot în timpul domniei lui Vlad Țepeș, după ce mai mulți fuseseră trași în țeapă.

„Aici, în zona asta, Vlad Ţepeş s-a refugiat o perioadă de vreme în munţi. A venit aici am înţeles şi a rămas pe la mănăstirea Bistriţa, unde era şi mama lui, venită ca măicuţă. În felul ăsta, Ţepeşii s-au tot înmulţit. Şi uite aşa, a apărut satul Ţepeş”, declara un bătrân. Această versiune este susținuță de mai mulți oameni din sat, care vorbesc de faptul că mănăstirea Bistrița este la doar patru zile distanță, și astfel domnitorul a venit în această zonă.

„Pe timpul domniei lui Vlad Ţepeş, s-a refugiat aici, în sat, o familie care a fugit din cauza obiceiului că erau traşi oamenii în ţeapă. S-au înmulţit şi aşa s-a format satul Ţepeşeni. Aşa am auzit din bătrâni“, declara însă pentru Adevărul, Toader Ţepeş, zis „Pişpechi“, un alt bătrân din sat.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

Acesta spune că oamenii au început să folosească poreclele pentru a se deosebi de ceilalți consăteni. „Pişpechi“ susține că folosește această poreclă pentru a se deosebi de alți cinci vecini din sat. „Fiecare avem câte o poreclă. Cum am fost ocupaţi de austro-ungari, eu m-am ales cu porecla Pişpechi“, a spus acesta. Gheorghe Ţepeş Greuruş, un alt locuitor din sat spune că aceste porecle au început să fie apoi adăugate în actele de identitate. „Porecla vine de la ce necazuri sau ce atitudini sau ce făcea fiecare: făcea câte o poznă, sau cânta, sau mergea cocoşat. Greuruş, de exemplu vine de la greeruş, sau greiere, adică omului îi plăcea să cânte“, a explicat acesta.