Schimbările climatice afectează securitatea NATO. Temperaturi de foc lovesc omenirea vara aceasta. Dar de ce politicienii se uită în altă parte?

Oamenii de știință sunt speriați de creșterea temperaturilor. Dar politicienii nu par deloc îngrijorați. Atenția liderilor occidentali este concentrată în altă parte, în timp ce valuri de căldură „fără precedent” încălzesc oceanele și pământul. Europa și America sunt – la propriu – în apă fierbinte, dar atenția transatlantică este concentrată pe alte zone.

 El Nino și fenomene meteo extreme

De luni de zile, oamenii de știință au tras un semnal de alarmă cu privire la creșterile neobișnuite ale temperaturilor terestre și oceanice. Începutul lunii iulie a marcat cea mai călduroasă săptămână înregistrată în istorie. Luna trecută, la fel, a fost cea mai caldă lună iunie din istoria măsurătorilor. Sosirea unui fenomen El Nino puternic este posibil să împingă temperaturile globale și mai sus, provocând fenomene meteorologice extreme în întreaga lume.

Între timp, mările se încălzesc, iar temperaturile din Atlanticul de Nord, în special, sunt „ieșite din comun”, după cum spun oamenii de știință europeni, notează Politico. „Este o bună demonstrație a faptului că ne aflăm pe un teritoriu necunoscut”, a declarat Carlo Buontempo, directorul serviciului Copernicus de monitorizare a schimbărilor climatice al UE.

Războiul din Ucraina primează

Cu toate acestea, liderii politici și legislatorii de o parte și de alta a oceanului rămân în mare parte preocupați de războiul din Ucraina și de consecințele sale economice. În timp ce inundații catastrofale au lovit statul American Vermont și Turcia, iar o căldură brutală a cuprins în această săptămână sudul Europei și mai multe state americane, atenția politică a rămas ferm concentrată asupra summitului NATO care a avut loc în Lituania.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

În timp ce liderii NATO au identificat schimbările climatice ca fiind „o provocare definitorie cu un impact profund asupra securității Aliaților”, au notificat despre acest lucru doar spre sfârșitul comunicatului comun de marți, mai multe cuvinte fiind dedicate abordării amenințărilor legate de securitatea cibernetică sau de spațiu. Buontempo a fost reticent în a-i critica pe politicieni dar a spus că face un apel „către toți politicienii să se uite la fapte, să se uite la datele pe care le avem și să reacționeze la acestea”

Oceanele se încălzesc

Pământul este deja cu 1,2 grade Celsius mai cald decât în epoca preindustrială. Se preconizează că fenomenul El Nino, un fenomen meteorologic care apare în mod natural în Pacific, va exacerba această tendință de încălzire provocată de activitățile umane. Organizația Meteorologică Mondială (WMO)  a avertizat că acest El Nino – care vine după ce planeta a petrecut trei ani sub influența fenomenului La Nina, faza de răcire a ciclului din Pacific – va „împinge temperaturile globale în zone neexplorate”.

Cu toate acestea, efectul deplin al lui El Nino nu se va manifesta până la sfârșitul acestui an și nu este responsabil pentru anomaliile de temperatură din Atlantic. „Vedem aceste temperaturi ridicate în Atlanticul de Nord, în ciuda faptului că El Nino nu a început încă să se manifeste”, a declarat Michael Sparrow, șeful diviziei de cercetare climatică a Organizației Meteorologice Mondiale, în această săptămână.

„Apă de cadă”, nu apă de mare

În timp ce încălzirea este deosebit de pronunțată în Atlanticul de Nord-Est, temperaturile globale de la suprafața mării au atins niveluri record în ultimele trei luni. În iunie, un val de căldură marină a încălzit apele din jurul Insulelor Britanice cu peste 5 grade Celsius peste normal; unele zone de coastă din Florida sunt în prezent înconjurate de ceea ce un expert a numit „apă de cadă” de peste 30C.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Nu este pe deplin clar ce alimentează aceste creșteri de temperatură, deși oamenii de știință sunt siguri că schimbările climatice provocate de om joacă un rol principal. Serviciul Copernicus spune că un amestec de tendințe de încălzire globală și o circulație atmosferică „neobișnuită” determină anomaliile marine.

Oamenii de știință subliniază, de asemenea, reducerea bruscă a poluării cauzate de transportul maritim începând din 2020, când au intrat în vigoare reguli stricte pentru a proteja sănătatea umană și a mediului. Acestea au dus la o scădere cu 10% a emisiilor de dioxid de sulf, care are un efect de răcire – dând un ușor impuls încălzirii globale.  O analiză recentă realizată de Carbon Brief a constatat că acest lucru contribuie la echivalentul a doi ani de emisii globale. Climatologii au identificat, de asemenea, o absență neobișnuită de praf saharian – care tinde să reflecte razele soarelui – deasupra Atlanticului în ultimele luni.

Recorduri de căldură doborâte

Oceanele absorb cea mai mare parte a încălzirii produse de oameni, dar căldura nu rămâne în totalitate acolo. „Când oceanele sunt deosebit de calde, înseamnă că încălzesc și atmosfera în mod considerabil”, a spus Sparrow. Săptămâna cea mai caldă de până acum a fost între 3 și 9 iulie, a anunțat luni Organizația Meteorologică Mondială, citând datele Copernicus.

Pe lângă temperaturile ridicate actuale ale oceanelor și tendința mai largă de încălzire, alți doi factori au contribuit probabil la creșterea temperaturii medii zilnice la nivel mondial la un record de 17,2C, săptămâna trecută. Modificările modelului curentului jet stream polar, despre care unii oameni de știință cred că este legat de schimbările climatice, prind tot mai mult sisteme de înaltă presiune care aduc condiții de căldură și secetă. Astfel de blocaje au contribuit la alimentarea incendiilor devastatoare din Canada, de exemplu.

Apoi, mai este vorba despre erupția vulcanică submarină din Tonga, care a avut loc în 2022. În timp ce vulcanii de la suprafață pot arunca sulf răcoritor în stratosferă, un studiu recent a constatat că erupția de anul trecut a trimis cantități masive de vapori de apă spre cer – având probabil un ușor efect de încălzire. Cu cât temperatura medie globală este mai ridicată, cu atât mai intense și mai frecvente devin valurile de căldură periculoase. Meteorologii italieni au avertizat că țara ar putea depăși săptămâna aceasta recordul european de căldură de 48,8°C.

60.000 de europeni, uciși de căldură vara trecută

Căldura extremă poate fi periculoasă în sine – un studiu realizat săptămâna aceasta a arătat că peste 60 000 de europeni au murit din cauza căldurii vara trecută – și poate avea consecințe devastatoare asupra ecosistemelor, ceea ce poate afecta securitatea alimentară.

În această vară, din cauza apelor anormal de calde, coralii din Florida sunt expuși unui risc fără precedent de albire, o amenințare existențială pentru recife. Valurile de căldură marine amenință, de asemenea, pescuitul și, prin extensie, oamenii și animalele care se bazează pe acesta pentru hrană. Guvernul mexican a declarat luna trecută că sute de păsări găsite moarte de foame au fost victime ale fenomenului El Nino, al cărui efect de încălzire poate împinge peștii în ape mai adânci și mai reci, unde păsările marine nu pot ajunge.

Temperaturile mai ridicate ale uscatului și ale oceanelor contribuie la pierderea de gheață la poli, ceea ce accelerează încălzirea globală, deoarece apa de mare întunecată absoarbe mai multe radiații decât straturile albe de gheață. Oamenii de știință sunt deosebit de îngrijorați de scăderea record a gheții marine din Antarctica din acest an.

Extreme în Europa

De asemenea, ei pregătesc terenul pentru mai multe fenomene meteorologice extreme în Europa și în întreaga lume. „Atlanticul de Nord este unul dintre principalii factori care determină fenomene meteorologice extreme în Europa, dar și de cealaltă parte a Atlanticului”, a declarat Omar Baddour, șeful diviziei de monitorizare a climei din cadrul WMO. Apele calde ar putea alimenta uragane puternice sau precipitații extreme, a adăugat el.

Având în vedere toate aceste date științifice, Buontempo spune că societatea și politica trebuie acum să le folosească. „Dispunem de date care ne spun care este clima de astăzi și care este posibil să fie clima de mâine și ar fi neînțelept să nu folosim aceste informații”, a spus el. „Întrebați orice lider de afaceri – dacă știți ceva despre viitor, folosiți acest lucru. Ar fi o prostie să nu o faceți”.

Culoarea oceanelor se schimbă

În ultimii 20 de ani, mai mult de jumătate din oceanele lumii și-au schimbat culoarea, trecând subtil de la albastru la verde în unele zone, ceea ce evidențiază efectul schimbărilor climatice asupra vieții din mările lumii, potrivit cercetătorilor. Potrivit unui studiu publicat miercuri în revista Nature, schimbarea se datorează unei variații a ecosistemelor și, în special, a planctonului, care reprezintă elementul central al sistemului alimentar marin și joacă un rol crucial în ciclul global al carbonului și în producerea oxigenului pe care îl respirăm.

„Motivul pentru care suntem interesați de schimbările de culoare este că aceasta reflectă starea ecosistemului”, a declarat autorul principal al studiului, B.B. Cael, de la Centrul Național de Oceanografie din Marea Britanie, scrie TVA Nouvelles. Culoarea mărilor, așa cum este văzută din spațiu, poate da o idee despre ceea ce se întâmplă în straturile superioare ale apei: un albastru intens înseamnă că există puțină viață, în timp ce dacă apa este mai verde, este probabil că există mai multă activitate, în special din partea fitoplanctonului care, la fel ca plantele, conține un pigment verde legat de clorofilă.

Schimbări prezise de modele

Departe de a fi nesemnificativă, evoluția fitoplanctonului și concentrarea acestuia în anumite regiuni, în detrimentul altora unde ar putea dispărea, ar putea da peste cap întregul lanț trofic marin. Prin urmare, oamenii de știință doresc să dezvolte metode de monitorizare a acestor schimbări în ecosisteme pentru a urmări schimbările climatice și pentru a stabili zone protejate.

Studiul Nature a lărgit spectrul de culori, examinând șapte nuanțe de culoare a oceanelor monitorizate de satelitul MODIS-Aqua în perioada 2002-2022. Aceste nuanțe sunt prea subtile pentru a fi percepute de oameni și apar în mare parte albastre, văzute cu ochiul liber. Autorii acestuia au comparat datele de observație cu modelele computerizate ale schimbărilor climatice. Aceștia au concluzionat că schimbările observate corespund îndeaproape cu ceea ce au fost prezise de modele.

„De ani de zile fac simulări care îmi spun că aceste schimbări de culoare a oceanelor se vor întâmpla. Faptul că acest lucru se întâmplă de fapt nu este surprinzător, ci înspăimântător”, a declarat Stephanie Dutkiewicz, co-autor al studiului și membru al Massachusetts Institute of Technology. Deși sunt necesare lucrări suplimentare pentru a determina implicațiile exacte ale schimbărilor de culoare ale apei mării, autorii studiului consideră că este foarte probabil ca schimbările climatice să fie cauza. „Aceste schimbări sunt în concordanță cu ceea ce știm despre schimbările produse de activitățile umane asupra climei”, a declarat Dutkiewicz.