Creșterea TVA, tot mai probabilă, după ce Guvernul pierde lupta cu administrația publică. „Nu afectează interesele electorale”

Analiștii politici și economici sunt de părere că ultimele săptămâni indică faptul că zona bugetară va rămâne neschimbată, orice idee de reformă în administrația publică fiind doar o iluzie. Acest lucru îl arată nu doar recenta „revoltă de la Finanțe”, dar și nenumărate semnale venite din zona puterii. În aceste condiții, cea mai probabilă soluție va rămâne majorarea TVA-ului, o măsură care va afecta întreaga populație, însă cu precădere pe cei cu venituri mici.

Guvernul pierde lupta cu administrația locală

Doar o zi a durat protestul angajaților de la Ministerul Finanțelor care au întrerupt lucrul în semn de protest față de măsurile discutate la nivelul Guvernului pentru reducerea cheltuielilor bugetare. Este vorba de tăierea plafonarea la 1.000 lei a sporului pentru condiții vătămătoare, modalitatea mai puțin transparentă prin care s-au majorat salariile bugetarilor, dar și eliminarea voucherelor de vacanță și a indemnizației de hrană pentru angajații cu salarii de peste 10.000 lei.

A doua zi, după proteste similare în mai multe județe, ministrul de finanțe Marcel Boloș, cel care a avertizat în privința pericolului reprezentat de deficitul bugetar, le-a promis angajaților că nu vor exista disponibilizări, dar și că salariile „vor fi egalizate la nivelul maxim în plată în cadrul sistemului fiscal”. Cu alte cuvinte, reforma bugetară începe cu o majorare a salariilor de la Finanțe.

„Nu va fi dat nimeni afară și nu vor fi puși să dea concurs. Am semnat și un proces-verbal în acest sens. Cu toate acestea, ei știu mai bine decât orice altă instituție cât de necesară este reforma aparatului central, reducerea de cheltuieli și încadrarea în deficitul bugetar asumat”, avea să declare ministrul Boloș.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

Deși, doar în urmă cu două săptămâni, premierul Marcel Ciolacu declara tranșant că „cel mai de evitat lucru este majorarea TVA-ului”, analiștii economici sunt de părere că măsurile propuse de Guvern pentru reducerea cheltuielilor, plus opoziția din partea administrației, fac probabilă majorarea TVA-ului de la 1 ianuarie. Aceștia subliniază că măsura este cea mai simplă opțiune pentru a aduce bani la buget și, la fel de important, are costurile politice cele mai mici.

„Fără o reformă reală a administrației publice, fără reducerea cheltuielilor publice cu 10-15 miliarde, din păcate vom ajunge la această soluție extremă – creșterea TVA de la 1 ianuarie cu 1,2 puncte procentuale. Mai degrabă 2 puncte. De ce? Pentru că este cel mai simplu pentru stat să adune bani și să nu afecteze interesele electorale ale principalelor partide. Dacă s-ar ajunge la restructurări, la reduceri de sporuri și salarii în sectorul bugetar aproape 1,3 milioane de voturi ar fi puse în pericol. Iar PNL și PSD gândesc acest lucru din prisma interesului electoral”, a declarat, pentru FANATIK, analistul financiar Adrian Negrescu.

În opinia sa problema este complicată și de faptul că anul viitor va fi unul electoral și susține că va urma, cel mai probabil, un acord cu FMI-ul, care să preia din costurile politice ale majorării de taxe. Acest lucru va confirma istoria recentă a guvernărilor post-decembriste, unde reformele au fost făcute doar sub umbrela FMI-ului.

„Din păcate spre asta ne îndreptam. Dacă nu era anul electoral 2024, poate se puteau lua alte măsuri. Cred că majorarea TVA se va face sub o umbrelă a FMI, pentru că la cum arată finanțele statului mă aștept ca în curând să înceapă negocierile cu FMI pentru un împrumut de 20-25 de miliarde, care să asigure supraviețuirea financiară în 2024, asta pentru că în prezent statul se împrumută la niște prețuri incredibil de mari. Banii de la FMI ar fi la o dobândă la jumătate. Plus, politicienii au nevoie de un vinovat de serviciu pentru toate măsurile nepopulare ce ar trebui luate. Și la precedenta criză FMI a fost cel mai bun vinovat de serviciu. De la CE ne vin banii, deci pe ei nu-i putem acuza”, a mai declarat acesta, pentru FANATIK.

Digisport.ro

Cum a reacționat Ilie Dumitrescu după ce a aflat cine l-a umplut de sânge pe Mihai Stoica

Guvernul, primul care renunță la reformă

Marcel Ciolacu, care a spus recent că fără măsurile fiscale negociate acum în coaliție România va avea un deficit de 6,2%, urmat de suspendarea fondurilor din PNRR, a anunțat săptămâna trecută că va negocia cu Comisia Europeană ținta de 4,4% deficit. În aceeași direcție, luni, europarlamentarul PSD Victor Negrescu, consilier al premierului, a solicitat președintei Comisiei Europene să scoată din calculul deficitului bugetar cheltuielile aferente ajutorului logistic, umanitar şi militar oferit Ucrainei şi Republicii Moldova.

Economistul Bogdan Glăvan a declarat pentru FANATIK că dacă în urmă cu câteva săptămâni premierul și ministrul de finanțe anunțau „că va curge sânge”, reacțiile administrației centrale, dar și locale arată că reforma s-a înecat înainte să înceapă. Mai mult, acesta subliniază că niciun decident politic nu pare să-și asume acest set de măsuri. „Noi încercăm să tăiem cât mai puţin, dacă se poate deloc”, spunea ministrul Rafila, întrebat despre reducerile cheltuielilor de la Sănătate.

„Așa cum a reieșit în ultimele săptămâni, se cam dezumflă această mare reformă bugetară. Un aspect ridicol al situației fiind faptul că toți decidenții politici refuză să admită ceva concret legat de restructurarea aparatului administrativ. Asta înseamnă că nu au construit nimic serios. Nu știu ce economii bugetare s-ar putea face pe partea asta, și nici nu știm magnitudinea consolidării bugetare – de la cât la cât se va reduce deficitul. De aceea se încearcă și negocierile cu Comisia Europeană.

Și atunci, este posibil să facă această consolidare strict pe seama veniturilor, adică a impozitelor. Aici e de amploare „reforma”, ca să spunem așa – singura întrebare este dacă în loc să superi cinci grupuri de interese mari, riști să superi toți consumatorii. Adică în loc să elimini diverse scutiri sau excepții, mărești TVA-ul. E un calcul politic”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Bogdan Glăvan.

De altfel, după ce liderii coaliției au declarat că vor tăia 200.000 de posturi neocupate, ceea ce echivala cu reducerea salariilor unor șefi din administrația publică, ultimele două săptămâni au arătat o reacție rațională din partea sectorului bugetar: creșterea numărului de angajați și ocuparea posturilor disponibile. Săptămâna trecută, CJ Argeș, condus de PSD, și-a sporit numărul de posturi cu 25%. O dinamică similară există însă în multe alte instituții ale statului, acolo unde angajații și-au dat seama că își pot păstra sporurile de conducere dacă-și angajează subalterni.

De altfel, datele de la Ministerul Finanțelor arată că, față de luna februarie, atunci când ministrul Câciu identifica celebra gaură de 20 de miliarde de lei, și până în luna iunie numărul angajaților din sectorul bugetar a crescut cu 8.000. Doar la Ministerul Finanțelor numărul angajaților a crescut cu aproape 200.

Economistul Bogdan Glăvan susține că am putea fi tentați să echivalăm această situație cu una în care Guvernul anunță scumpirea carburanților, iar oamenii iau cu asalt stațiile de alimentare.

„E ceva ce Guvernul nu poate controla dar poate anticipa, și tocmai de aceea acest gen de idei trebuie puse în practică brusc, vezi celebra reformă din sistemul judiciar ce a dus la pensionări masive.

Situația e aparent similară cu ce se întâmplă acum, când Guvernul vine și spune că va elimina posturile vacante și apare reacția asta. Dacă cazurile ar fi similare, atunci singura problemă ar fi incompetența la nivel superior. Decidentul pe care-l ia gura înainte și prin care generează el însuși evenimentul neplăcut. În cazul reformei bugetare nu putem vorbi doar de incompetență. Asta pentru că instituțiile astea, oamenii ăștia nu fac ei de capul lor aceste concursuri. Ele trebuie aprobate de conducători, adică fix de oamenii numiți politic. Nu e o reacție socială în afara controlului guvernamental. Se întâmplă exact în instituțiile publice controlate de către Guvern. În acest caz avem de-a face cu impostură”, a declarat, pentru FANATIK, Bogdan Glăvan.

Fraierii care fac reformă

Dacă cineva se întreabă unde își are originea acest dezechilibru fiscal, atunci unul dintre răspunsuri este politica economică a guvernării Dragnea, care a dus cu ea majorarea cheltuielilor cu salariile din sectorul bugetar cu rate semnificativ superioare avansului PIB nominal și, mai ales, comparativ cu ritmul de creștere a veniturilor bugetare totale. O arată raportul de activitate pe anul 2022 publicat zilele acestea de către Consiliul Fiscal.

Conform analizei, la finalul anului 2022, cheltuielile cu salariile și asistența socială reprezentau aproape 80% din veniturile bugetare. După acest an, procentul a început să scadă, și chiar dacă în anul 2022, cheltuielile salariale au crescut cu 6%, per total, aceste cheltuieli au coborât totuși la 70% din încasările bugetare. „Cu toate acestea, România rămâne țara cu cea mai mare pondere a cheltuielilor cu salariile și asistența socială în total venituri bugetare din rândul statelor din ECE, cu 2 pp peste următoarea țară clasată, Polonia, și cu 17 pp peste ultima țară clasată, Ungaria. În plus, acest indicator se situează cu 0,8 pp peste media UE27, care a atins nivelul de 68,6% în 2022”, arată Consiliul Fiscal.

În condițiile în care peste 70% din încasările fiscale merg la salarii, pensii și plata dobânzilor la datoria publică, Guvernul nu are multe pârghii la dispoziție pentru a reducerea cheltuielilor, fără a reduce salariile și chiar a concedia din angajați. Situația sumbră a fost evidentă și în declarațiile făcute săptămâna trecută de către Guvernatorul BNR. „Este o decizie pur politică”, a spus în repetate rânduri Mugur Isărescu, întrebat fiind de măsurile fiscale discutate în coaliție. Asta nu înainte de a avertiza că dacă corecția fiscală nu atinge nivelul așteptat de piețe și de instituțiile internaționale, atunci corecția financiară va fi suportată de toți dintre noi.

„La riscul de țară suntem cotați sus de tot. Corecția se va duce pe curs, pentru că nu vor mai intra bani în țară. Noi, chiar dacă protejăm acum presiunile pe curs, va dispărea lichiditatea din piață, deci vor crește dobânzile. Fără ca noi să mișcăm câtuși de puțin rata de politică monetară”, a spus Isărescu. Ca un semnal de alarmă în plus, luni, BNR a anunțat o scădere cu 13% a investițiilor străine în România în primele șase luni ale anului față de aceeași perioadă a anului 2022.

Situația disperată pare să fi fost recunoscută și de către premierul Marcel Ciolacu. Într-un interviu recent acesta a spus că este „fraierul de serviciu” care-și asumă reforma sectorului public, spunând că este „foarte probabil” ca unii funcționari să plece în urma reorganizării instituțiilor publice.

În contextul în care administrația publică pare a rezista cu succes încercărilor timide de reformă ale actualei guvernări, analiștii politici sunt de părere că social-democrații, în fapt, nici măcar nu par să-și dorească această reformă.

„Dacă discutăm cinstit, Guvernul PNL-PSD nici nu și-a propus să facă reformă. Toată discuția din spațiul public este despre niște măsuri presupuse care ar urma să aducă 6 miliarde la buget, în condițiile în care gaura este de 50 de miliarde. Deci, din start, ei nici nu-și propun să facă vreo reformă.

În al doilea rând, PSD este partidul sistemului, ceea ce înseamnă că ei nu se vor atinge de sistem. Dovadă ce s-a întâmplat la Finanțe, acolo unde niște bugetari de lux s-au plâns de tăierea unor mici privilegii. Guvernanții au cedat în 20 de secunde. La greva profesorilor săptămâni întregi școala a fost pusă pe butuci, ce presiuni au fost, ce mesaje și ce campanii – iar la sfârșit, dascălii nu au primit aproape nimic. Scopul guvernării este doar menajarea pisicilor grase din sistem, pe a căror influență se bazează rămânerea la guvernare a PNL și PSD”, a declarat, pentru FANATIK, politologul Cătălin Avramescu.

Profesorul Bogdan Glăvan este de părere că această declarație a premierului Ciolacu denotă o mentalitate anti-reformistă, și în fapt transmite mesajul în administrația publică că  șmecherii pot eluda costurile, ceea ce de fapt se și întâmplă prin seria de angajări deschise la stat.

„Tocmai chestia asta ne arată cum se pune problema în sectorul public. Adică cine e prost să facă reforme? De fapt, totul este un joc și așa privește situația și Marcel Ciolacu. Ce ghinion pe capul meu că am ajuns să fac reformă. E ghinion să faci reformă. Dacă asta este abordarea, starea de spirit, e clar că nu are ce reformă să se întâmple. E ca atunci când o echipă de fotbal intră pe teren cu gândul să nu ia mai mult de cinci goluri. E evident că nu va câștiga. Și e reacția pe care o dai mai departe în tot sistemul, nimeni nu o să vrea să cadă de fraier”, a declarat acesta, pentru FANATIK.