Scumpirile depășesc din nou previziunile BNR și ale Guvernului. „În sistemul privat, salariile vor îngheța”

După majorarea pensiilor și a salariilor pentru funcționarii din administrația publică, analiștii economici se tem că în sistemul privat nu vor exista creșteri salariale semnificative, care să apropie rata inflației, în contextul în care economia se apropie de criză.

Inflație peste prognoza BNR și a Guvernului

Potrivit datelor publicate marți de către Institutul Național de Sănătate (INS), în luna noiembrie, prețurile de consum au crescut cu 1,3% față de luna precedentă, ducând rata inflației de la începutul anului, comparativ cu decembrie 2021, la 15,9%, și o rată anuală a inflației, comparativ cu luna noiembrie a anului trecut, la un procent de 16,8%.

Această cifră depășește deja prognoza guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care anunța la mijlocul lunii noiembrie, că în luna decembrie inflația poate ajunge până la 16%. Ultimele date de la INS vin după ce în luna octombrie se înregistrase prima scădere a inflației în acest an, ajungând de la 15,9 la 15,3%.

Față de luna noiembrie a anului trecut, cele mai mari scumpiri au fost înregistrate la zahăr (61.94%), energie electrică, gaze (41,58%), energie electrică (47.19%), unt (43.43%), ulei (40.66%), cartofi (39.59%), făină (33,87%) și ouăle și pâinea cu 30%. Per total, alimentele s-au scumpit cu peste 21% față de anul trecut.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Economiștii subliniază că scumpirile alimentelor și a energiei afectează în special populația vulnerabilă, în special în condițiile în care produsele alimentare, energia și combustibilii reprezintă jumătate din coșul de consum, iar datele pentru luna octombrie indicau o creștere a acestor produse cu o medie de 22,4%.

„Această inflație afectează în primul rând categoriile defavorizate, oamenii săraci. România se adâncește în sărăcie pe măsură ce autoritățile nu reușesc să stăvilească prețurile la energie și gaze. Avem creșteri spectaculoase de prețuri în această zonă, care generează la rândul lor scumpiri la toate produsele.

Un alt vector important de creștere îl reprezintă prețul produselor alimentare de bază, care s-au scumpit enorm, și continuă să se scumpească, fără ca autoritățile implicate în asigurarea securității alimentare a populației, Ministerul Agriculturii, să facă ceva concret. Am ajuns dependent de importuri în zona produselor alimentare de bază, iar cel mai bun exemplu îl constituie cotația zahărului, produs care s-a scumpit cel mai mult în România în ultima lună”, a declarat, pentru FANATIK, consultantul financiar Adrian Negrescu.

Guvernul visează la o inflație de 8% în 2023

Datele INS dau bătăi de cap și Guvernului în condițiile în care în proiectul de buget se merge pe o estimare a ratei inflației de 15,2% pentru acest an, și de doar 8% pentru anul viitor. Analiștii economici sunt de părere că aceste prognoze greșite au rolul de a „îndulci” creșterile minore pentru pensii și salarii în sectorul public. Aceștia sunt de părere că este necesară implicarea Guvernului prin politici anti-inflaționiste pentru a stăvili aceste scumpiri.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

„Nu este exclus ca inflația să atingă 17% în preajma sărbătorilor de Crăciun, atunci când toți comercianții vor încerca să speculeze momentul și să crească prețurile suplimentar față de creșterile generate de costurile de producție mai mari. Banca Națională a României acționează pe o gheață foarte subțire. Poate să crească dobânda cheie, a crescut dobânda cheie până la un nivel până la care, din punctul meu de vedere a devenit insuportabil să-și plătească ratele, motiv pentru care nu prea mai are ce face. E cu mâinile legate. Guvernul este cel în măsură să ia niște măsuri concrete acum, să reducă taxele, să reducă TVA-ul, să tempereze prețurile din zona de energie în condițiile în care ne producem mare parte din energie la noi în țară.

Fără o acțiune temeinică și concretă din partea Guvernului inflația va continua să crească și în 2023, atunci când, în mod absolut ireal, Guvernul ne anunță în proiectul de buget și estimează o inflație de 8%. Doar într-o poveste frumoasă de Crăciun putem veni cu astfel de cifre, cu creștere economică de 2,8%, cu inflație de 8%, cu o creștere a numărului de angajați din economie cu 77.000. Sunt simple povești, bune de spus la gura sobei, dar care nu reflectă realitatea din economie”, a mai declarat, pentru FANATIK, analistul economic Adrian Negrescu.

Profesorul de economie Cristian Păun este de părere că după aceste cifre o inflație de 8% pentru anul viitor este imposibil de atins, ceea ce pune în pericol creșterea economică a României, prognozată la 2,8% pentru 2023, în contextul în care s-a mers pe o creștere nominală a încasărilor la buget cu 11% și o inflație de 8%.

„Pentru a se ajunge la o rată de inflație de 8% în 2023, dacă noi terminăm anul cu 17%, deși 17 avem acum în noiembrie iar în decembrie vom mai avea puțin, ne apropiem de 18%, și ca să poți să ieși cu o medie de 8% pe tot anul, după cum zice Guvernul, ar trebui ca pe ultima parte a anului inflația să fie negativă.

Asta înseamnă că creșterea de 11% pe care a prognozat-o Guvernul este nerealistă, adică nu vom avea o creștere economică reală, pentru că ea e diferența dintre rata inflației și creșterea nominală de 11% estimată de Guvern. Cred că vom avea o inflație medie în jur de 12%, inflație oricum de două cifre, deci zero creștere economică reală, fiind posibil să vedem chiar o scădere”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul de economie Cristian Păun.

Salariile cresc doar în administrația publică

Ministrul finanțelor, Adrian Câciu, a justificat decizia de majorare a pensiilor cu doar 12,5%, sub rata inflației cu aproape 5 procente dacă inflația va ajunge la 18%, susținând că o majorare egală cu rata inflației sau peste acest procent ar fi determinat o spirală inflație-salarii, dinamică în care banii își pierd mai rapid din valoare.

„Când inflaţia intră într-un trend structural descendent, atunci poţi să intervii cu bani mai mulţi decât inflaţia pe cerere agregată, pentru că este clar că elementele structurale care au generat inflaţia şi-au pierdut din potenţial. Trebuie să alergi în spatele inflaţiei, aşa cum face şi Banca Naţională. Băncile centrale, dacă observaţi, nu intră în momentul acesta să crească ratele dobânzii de politică monetară peste rata inflaţiei, pentru că inflaţia este în ascensiune. Dacă inflaţia ar fi în coborâre, atunci ar putea să aibă o altă abordare”, a declarat Adrian Câciu la PrimaTV.

Profesorul Cristian Păun este însă de părere că nu pensiile reprezintă principalul factor determinant în această spirală inflație-salarii. În opinia sa mult mai importante se vor dovedi creșterile salariale din sectorul public, acolo unde Guvernul a majorat deja salariile primarilor și celor din administrația locală cu 10%, iar pentru angajații SGG, cu peste 15%.

„La pensii este partea cea mai puțin problematică în spirala inflație-salarii. În această spirală contează mult mai mult ce va face Guvernul de la 1 ianuarie, faptul că majorează salariile bugetarilor cu 10%, în condițiile în care noi avem probleme cu prețul făinii, zahărului, cartofilor. Ori cartofii, zahărul, uleiul nu sunt produse de către Guvern, căruia îi mărim salariile. Mă rog, nu se produc de către sectorul public căruia îi mărim salariile, asta în condițiile în care salariile în sectorul public oricum sunt mai mari cu 30% decât cele din privat. Asta e de fapt spirala inflație-salarii, să mărești salariile la cei care depind de ceea ce se produce în sectorul privat, din taxele colectate de acolo, în condițiile în care acolo trebuie să produci mai mult ca să scapi de inflație.

Spirala inflație-salarii este argumentul prin care justifică majorarea salariilor în sectorul bugetar, aceasta la rândul ei generând inflație, care apoi va deveni din nou argument pentru viitoarea majorare salarială. Nu pensiile sunt problema în această spirală. Oricum pensiile sunt mici și sunt deja dijmuite de 2/3 din suma cu care am contribuit în toată perioada activă. Nu ele sunt problema. Problema mare este legată de faptul că tu crești salariile în sectorul bugetar, tocmai ce o să crească salariile la primari. Iar în administrația publică sunt cei mai mulți angajați și cele mai puține reforme”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Cristian Păun.

În opinia sa economia România nu își permitea această majorare care, în cel mai rău caz, ar fi trebuit să fie una graduală, pentru a nu pune o presiune atât de ridicată asupra bugetului de stat.

„Economia nu-și permite aceste majorări, și dacă chiar voiau să facă treaba aceasta cred că ar fi trebuit să o facă puțin gradual, 5% de la 1 ianuarie și alți 5% de la jumătatea anului, și nu să pună totul pe bugetul de stat din prima zi. Deci tu mărești salariile cu 10% dar preconizezi o inflație de 8% pe tot anul, deci le mărești salariile cu două puncte procentuale peste rata inflației.

Deci nu cred că era cazul să mărim puterea de cumpărare a salariilor în sectorul bugetar, având în vedere și faptul că sunt cu 30% mai mari decât în sectorul public, ori tu dând-o peste rata inflației preconizate de tine înseamnă fie că nu crezi în inflația de 8% pe care ai estimat-o fie ai alte priorități la nivel guvernamental decât salvarea națiunii”, a mai precizat, pentru FANATIK, Cristian Păun.

Analiștii economici sunt de părere că mediul privat nu va avea bani anul viitor pentru majorarea de salarii, cu mici excepții. În opinia economistului Adrian Negrescu cele mai multe firme vor încerca anul viitor să supraviețuiască și că vor avea mari dificultăți în a încerca să nu facă disponibilizări în contextul în care economia României va intra în plină criză în anul viitor.

„Mi-e teamă că firmele și așa se descurcă în momentul de față cu o asemenea inflație, motiv pentru care creșterile de salarii din sectorul privat ar putea fi unele doar simbolice, 5, maxim 10%, și doar în industriile care au performat în 2022. În condițiile în care 2023 se anunță un an al recesiunii, inclusiv în România, mi-e teamă că salariile vor îngheța în sectorul privat, și cred că aici cuvântul de ordine va fi supraviețuirea. Oamenii să se gândească să-și păstreze locul de muncă, să devină indispensabili pentru firmele la care lucrează, pentru că multe dintre companii vor fi nevoite să facă disponibilizări de personal în condițiile în care consumul a scăzut puternic, iar afacerile din multe domenii de activitate au înghețat în acest an.

Statul a pus toată factura pandemiei Covid pe spatele populației și al firmelor. Prin inflația asta puternică, susținută de către statul român, practic plătim cu vârf și îndesat factura celor doi ani în care am stat acasă și autoritățile ne-au spus că va fi bine și frumos. Acum ne adâncim în criză, iar măsurile de relaxare fiscală și relansare economică întârzie”, a precizat Adrian Negrescu pentru FANATIK.