Miercuri, 10 mai, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat actul normativ pentru modificarea şi completarea Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor.
În urma promulgării acestei legi, asigurările obligatorii de locuințele îi vor costa pe cetățeni 130 de lei pe an, în loc de 100 de lei. Modificarea de tarif se aplică imobilelor din beton armat, metal sau lemn.
Dacă e să vorbim de despăgubirea în caz de cutremure, inundații sau alunecări de teren, aceasta rămâne însă neschimbată. E vorba de 20.000 de euro. La ora actuală, în România aproape 2 milioane de locuințe au asigurare obligatorie împotriva dezastrelor naturale.
Încă din luna aprilie, Camera Deputaților, din calitate de for decizional, a adoptat, cu 169 de voturi pentru, 62 împotrivă și 12 abțineri, modificări la legea asigurării obligatorii a locuințelor (PAD) în caz de dezastre naturale: cutremur, alunecări de teren și inundații.
Dacă pentru locuințele de tip A, cele mai rezistente, tariful a crescut, pentru casele din chirpici prețul asigurării obligatorii rămâne același – 50 de lei pe an.
Valorile maxime de despăgubire pe care le încasează românii în caz de daună au rămas aceleași: 100.000 de lei pentru asigurarea care va costa 130 de lei pe an și 50.000 de lei pentru asigurarea care costă 50 de lei pe an.
Într-o primă fază, proiectul de lege adoptat de Senat prevedea ca asigurarea obligatorie a locuințelor să acopere și riscul de furtună, pe lângă cele de cutremure, alunecări de teren și inundații.
Marți, 9 mai, în Comisia de politică economică din Camera Deputaților s-a renunțat la această prevedere, pe motiv că acest risc nu ar fi unul semnificativ. Iată motivarea: ”Se propune eliminarea riscului de furtună având în vedere faptul că acest risc nu este unul semnificativ pentru întreaga suprafață a României și nu există studii cu privire la probabilitatea de producere a acestora.
De asemenea ar trebui avut în vedere faptul că nu poate fi impusă o asigurare pentru acest risc și suportarea unei prime suplimentare de către proprietari atâta timp cât nu toate construcțiile cu destinația de locuință sunt supuse unui asemenea risc.
Stabilirea gradului de severitate la nivel de legislație secundară ar fi fost necesară numai în situația riscului de furtună. Acest risc fiind eliminat din propunere, considerăm că funcționarea actuală a procesului de despăgubire PAID oferă un beneficiu sporit consumatorului.”, se menționează în raport.
Astfel, textul legii definește dezastrul natural ca fiind ”forma de manifestare a riscurilor de cutremur de pământ, alunecare de teren şi inundaţii ca fenomene naturale, care generează prejudicii materiale”, notează Agerpres.