Secretele celor mai ambițioase construcții ale lui Nicolae Ceaușescu. Au fost cele mai mari realizări din “epoca de aur”, mulți români le vizitează și astăzi

De numele lui Nicolae Ceaușescu se leagă o serie de construcții impresionante care au dăinuit de-a lungul anilor. Dictatorul a fost executat în 1989, la Revoluție, însă în urma sa au rămas realizări de care se bucură clasa politică actuală. În plus, multe dintre aceste realizări reprezintă adevărate atracții pentru turiști.

Secretele care se ascund în spatele celor mai impresionante construcții ale lui Nicolae Ceaușescu

În prezent, România este cunoscută în lume și datorită realizărilor de infrastructură din perioada comunistă. Începând cu Palatul Parlamentului, Canalul Dunăre Marea Neagră, Transfăgărăşan până la Porţile de Fier, vorbim de construcții care ne-au făcut celebri pe plan mondial.

Majoritatea acestor proiecte au fost definitivate cu importante sacrificii umane. Cele mai impresionante lucrări din România au fost realizate în perioada regimului comunist. Unele dintre ele au rămas nefinalizate și în zilele noastre.

Casa Poporului sau Casa Republicii, cunoscută în prezent drept Palatul Parlamentului, este cea mai mare clădire administrativă pentru uz civil din lume. Din punct de vedere al suprafeței, cu cei 360.000 mp, este a doua din lume după Pentagon, şi prima din Europa.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Construcția din Capitală ascunde secrete importante. Pentru ridicarea ei, Anca Petrescu, arhitecta-şef, a avut la dispoziţie o echipă de 400 de arhitecţi. Prețul pentru ca România să devină faimoasă în lume a fost unul uriaș.

Pentru a fi ridicată Casa Poporului, a fost necesar să fie pur și simplu rase de pe fața pământului 17 biserici şi trei cartiere din Capitală, Uranus, Antim şi o parte din Rahova, notează Adevărul.

A existat și un major sacrificiu uman. S-a lucrat intens la acest ”mastodont”. Astfel, zilnic, peste 20.000 de muncitori lucrau în trei schimburi la impresionanta clădire ce avea să devină sediul Partidului şi Guvernului comunist.

Ce secrete ascunde Canalul Dunăre – Marea Neagră

În 1949 a început construcția Canalului Dunăre – Marea Neagră. Au luat parte pe șantier muncitori din rândul minorităţilor politice şi religioase, dar şi a deținuților politici. Sistate în 1955, lucrările s-au reluat după două decenii având la bază un nou proiect, în 1976. Proiectul a fost finalizat abia în 1984.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Pentru această construcţie s-au excavat peste 350 milioane metri cubi de pământ. Poarta Albă – Midia – Năvodari a întrecut 25 de milioane metri cubi Canalul Suez şi cu 140 de milioane – Canalul Panama.

Puțini cunosc condițiile inumane de lucru de la acest proiect al comuniștilor. Muncitorii erau torturaţi şi ţinuţi flămânzi, în barăci neîncălzite, treziţi de la ora 3.00, trimişi în marş la locul de muncă distanţă de zeci de kilometri şi forțați să lucreze până la epuizare. Nu se ținea cont de vreme. Tocmai de aceea, unii l-au numit ”Auschwitz-ul românesc“.

Transfăgărășanul, un alt proiect al comuniștilor de mare impact în prezent

Transfăgărăşan, considerat cel mai impresionant drum din lume, cu cel mai lung tunel din ţară, leagă Muntenia de Transilvania. A fost construit între 1970 – 1974, la cererea expresă a lui Nicolae Ceauşescu.

Ca în cazul tuturor marilor lucrări din perioada comunistă, numărul celor care şi-au sacrificat viaţa pentru acest edificiu este învăluit în mister. Cu toate acestea, în memoria lor, dar şi în cinstea tuturor celor care au muncit la Transfăgărăşan, la cota 1200 şi la cota 1600 au fost construite două monumente – Poarta Geniştilor şi Poarta Întâlnirilor.

Pentru ca românii să se mândrească în prezent cu ”cel mai impresionant drum din lume”, muncitorii de la proiect au dislocat mai multe milioane de tone de rocă. În plus, s-au folosit 6.520 de tone de dinamită şi câteva zeci de mii de tone de beton. Drumul trece peste 830 de podeţe şi 27 de viaducte.

Barajul Bicaz şi hidrocentrala Vidraru, proiecte ridicate cu truda a zeci de mii de oameni

Timp de 10 ani, între 1950 – 1960, în România s-a lucrat la construcţia barajului Bicaz. Cetățenii aveau nevoie de curent electric și locuri de muncă, cei care se confruntaseră cu războiul, și apoi cu seceta din 1947.

Ulterior, în judeţul Argeş s-a ridicat la Hidrocentrala Vidraru. La amenajarea barajului, o construcție gigantică, calculată să reziste unui cutremur de 8 grade, au lucrat 40.000 de oameni, timp de aproape şase ani (1960-1965).