Secretele moștenirii lui Alexandru Vișinescu. Statul român nu poate recupera prejudiciul din dosarul fostului torționar

Torționarul Alexandru Vișinescu a decedat la data de 5 noiembrie 2018, la spitalul penitenciarului Jilava. El fusese condamnat la 20 de ani de închisoare, pentru crime împotriva umanității, iar instanța a decis că acesta trebuie să plătească despăgubiri de 300.000 de euro, victimelor sale, în solidar cu Statul Român (prin Ministerul Finanțelor Publice), Administrația Națională a Penitenciarelor și Ministerul Afacerilor Interne. Pentru instituțiile menționate, moartea lui Vișinescu a încurcat și mai mult lucrurile.

MAI a vrut să-i execute pe moștenitorii lui Alexandru Vișinescu, dar nu i-a găsit

În anul 2016, după ce sentința lui Vișinescu a rămas definitivă, Ministerul Finanțelor a achitat toate despăgubirile către trei părți civile din dosarul torționarului (Nicoleta Eremia – 50.000 de euro, Elena Iacob – 100.000 de euro și Anca Cernea  – 150.000 de euro), după care a început procedurile pentru recuperarea banilor de la ceilalți condamnați. Fiecare dintre aceștia urmau să plătească ¼ din suma totală a despăgubirilor.

După ce și-a plătit partea, Ministerul Afacerilor Interne a început, în 2019, o acțiune în regres pentru recuperarea sumei de 344.100 de lei, suma virată în conturile statului român cu titlu de despăgubiri pentru victimele lui Vișinescu. Cum torționarul decedase de câteva luni bune, ministerul a început să-i caute pe moștenitorii acestuia.

Potrivit datelor din dosar, obținute de FANATIK, MAI a încercat zadarnic să-i identifice pe moștenitorii legali ai lui Alexandru Vișinescu. Inițial, reprezentanții instituției au încercat să forțeze deschiderea succesiunii, prin introducerea în litigiu a unui notar public, după care a identificat un număr de 9 persoane fizice, posibili moștenitori ai acestuia.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

PMB a preluat averea torționarului, dar și datoriile acestuia

Problema este că niciunul dintre aceștia nu și-a asumat succesiunea, așa că moștenirea fostului ofițer de securitate a rămas vacantă. Așa că, potrivit normelor legale, întreaga avere a lui Vișinescu a revenit municipalității, respectiv PMB.

În martie 2022, Curtea de Apel București a admis cererea de introducere a calității de pârât a Municipiului București, prin Primar General. Cu această ocazie s-a făcut și un bilanț al moștenirii torționarului Vișinescu: un apartament situat în Sectorul 1 al Capitalei, evaluat 180.885,95 lei, și câteva bunuri mobile, reprezentând acțiuni la diferite firme, în valoare totală de 19,4 lei.

Pasivul moștenirii depășea cu mult valoarea acesteia: 300.000 de euro – de plătit în solidar victimelor, precum și cheltuieli de executare silită.

MAI a solicitat ca Primăria Municipiului București, în calitate de moștenitor legal, să achite cota parte de 344.100 de lei, contribuția instituției la plata despăgubirilor.

Digisport.ro

Sigla actuală devine istorie! Cum arată noua emblemă a lui Dinamo

Decizia instanței: PMB nu poate plăti mai mult decât a preluat de la Vișinescu

Tribunalul București a admis doar în parte cererea ministerului de interne. Printr-o decizie recentă, judecătorii au stabilit că PMB va plăti doar suma pe care o poate obține de pe urma apartamentului și acțiunilor care i-au aparținut lui Alexandru Vișinescu.

”Ținând seama de dispozițiile legale de mai sus, precum și valoarea bunurilor din patrimoniul succesoral, în cuantum total de 180.905, 35 lei (19,4 lei – acțiunile deținute la diverse societăți și 180.885, 95 lei – apartamentul situat în București, sector 1), valoare care nu a fost contestată în prezenta cauză de către reclamant, Tribunalul va admite, în parte, cererea de chemare în judecată, va dispune obligarea pârâtului la plata către reclamant a sumei de 180.905,35 lei, reprezentând contravaloarea daunelor morale şi a cheltuielilor judiciare, achitate de reclamant”, se arată în motivarea instanței.

Decizia nu este definitivă, însă până în acest moment nu a fost atacată cu apel de niciuna din părți.

Alexandru Vișinescu, responsabil pentru moartea a 12 deținuți politici

Alexandru Vișinescu a fost primul torționar condamnat pentru crime împotriva umanității, fapte petrecute în închisorile comuniste. El a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, în perioada 1956 – 1963. În această închisoare a murit, în urma torturilor la care a fost supus, liderul PNȚ Ion Mihalache.

Vișinescu a fost trimis în fața instanței după ce anchetatorii au identificat 138 de deținuți care au trecut prin Penitenciarul Râmnicu Sărat în perioada în care acesta a fost comandant. Doisprezece deținuți politici și-au pierdut viața, în acest interval.

Potrivit procurorilor, deținuții erau torturați psihic și fizic, erau ținuți în frig, fără hrană și fără a avea dreptul la servicii medicale. De asemenea, deținuților li se refuza dreptul de transfer către alte penitenciare, iar bătăile și abuzurile erau la ordinea zilei.

Cum a murit torționarul Vișinescu

Alexandru Vișinescu a fost trimis în judecată în anul 2013, însă a refuzat să se apere în vreun fel. Trei ani mai târziu, el a fost condamnat definitiv la 20 de ani de închisoare.

În 2018, în timp ce-și executa pedeapsa, Alexandru Vișinescu a fost transferat la spitalul ”Bagdasar-Arseni”, pentru o intervenție chirurgicală. El s-a prezentat la unitatea medicală într-o stare gravă, cu ruptură de splină și mai multe coaste rupte.

ANP a comunicat că rănile fostului ofițer al Securității provin dintr-o cădere involuntară, însă au circulat informații că acesta a fost bătut în penitenciar. Vișinescu a cerut să fie lăsat în libertate, ținând cont de starea gravă de sănătate, însă judecătorii i-au respins cererea. La scurtă vreme, fostul torționar a murit.