Secretul din subteranele Bucureștiului. Cum au fost alese, de fapt, numele stațiilor de metrou și care este singurul peron aflat la suprafață

Secretul din subteranele Bucureştiului. Cum au fost alese, de fapt, numele staţiilor de metrou şi care este singurul peron aflat la suprafaţă. Mijlocul de transport a fost inaugurat în anul 1979, avea o lungime de 1,8 kilometri și numai 6 opriri.

Tainele pe care le ascunde Capitala. Cum au primit, în realitate, denumirile stațiile de metrou și care e unica supraterană

Capitala ascunde foarte multe taine, multe dintre acestea având legătură cu metroul din București care inițial pleca de la Semănătoarea și ajungea la Timpuri Noi. Avea numai 6 opriri, acestea fiind: Semănătoarea, Grozăvești, Eroilor, Izvor, Piața Unirii și Timpuri Noi, unele care chiar și acum sunt printre cele mai frumoase stații de metrou din București. Nu a mai durat mult și a apărut expansiunea metroului bucureștean.

Fostul director Metrorex, Gheorghe Udriște, a acceptat să explice mai multe curiozități despre metroul bucureștean. Acesta a declarat că denumirile stațiilor au fost date după fabricile care era construite în zona respectivă sau după piețele și cartierele situate în vecinătate. Mai târziu, unele dintre ele și-au schimbat numele.

Așa se face că Semănătoarea a dispărut și a fost înlocuită cu denumirea Petrache Poenaru. Acest lucru s-a întâmplat în iulie 2009, în urma unei campanii special concepute pentru București subteran. Așa se întâmplă când discutăm despre urbanism și planificare urbană.

Digi24.ro

Un fost ministru a fost filmat omorându-și în bătaie soția, într-un restaurant. Imaginile au stârnit o revoltă uriașă

Concret, aceasta își propusese adaptarea numelor stațiilor la realitățile actuale ale Bucureștiului. Așadar, lecții curate despre istoria metroului și, veți vedea, despre istoria transportului public în București.

Cum au fost rebotezate stațiile de metrou din București

La momentul respectiv și alte stații de metrou București au fost ”rebotezate”. Armata Poporului a primit numele Lujerului pentru că se află foarte aproape de strada și pasajul cu același nume. Bulevardul Armata Poporului este în prezent Iuliu Maniu.

Industriilor s-a transformat în Preciziei tot după Bulevardul cu același nume. Numele inițial fusese dat mulțumită zonei industriale în care se afla stația de metrou. Depoul I.M.G.B. a devenit Berceni, în timp ce  I.M.G.B. (Întreprinderea de Mașini Grele București) a devenit Dimitrie Leonida.

Mai exact, este vorba de un renumit inginer român căruia i-a aparținut ideea metroului la începutul anilor 1900. Policolor se numește în momentul de față Nicolae Teclu, iar Linia de Centură a primit denumirea de Anghel Saligny.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Politicianul a mai precizat că a fost ales numele de Petrache Poenaru pentru că în zonă funcționează cel mai important campus universitar din țară, Politehnica și Complexul Regie. În plus, Petrache Poenaru a fost pedagog, inginer, matematician, fondator al Colegiilor Naționale din București și Craiova.

De asemenea, academicianul este inventatorul tocului rezervor (stiloul de mai târziu), cât și creatorul steagului României moderne. Totodată, este persoana care a pus bazele primului ziar românesc și primul român care a călătorit cu trenul, un adevărat patrimoniu cultural.

Berceni, singura stație de metrou supraterană din București

Berceni, care inițial a purtat denumirea Depoul I.M.G.B., este singura stație de metrou din București aflată la suprafață, notează historia.ro. Este situată în zona sudică a orașului și este și depoul de garare al garniturilor. În plus, aceasta servește drept stație terminus pentru Magistrala 2.

Inițial, Depoul a fost construit lângă zona industrială IMGB și uzinele IMGB. În altă ordine de idei, stația Linia de Centură a preluat numele Anghel Saligny, nimeni altul decât proiectantul podului de cale ferată din Cernavodă.

Nu uitați și de arhitectura metrou București, una aparte dacă privim spre alte țări. Nu puține au fost stațiile care au avut un design special conceput. Un lucru este cât se poate de clar. Transport public București funcționează la cotele din prezent și datorită metroului.

Legenda metroului din București merge, așadar, mai departe. Mistere vor fi mereu, unele dintre ele fiind în continuare fără rezolvare.