Securitatea economică a UE. Ursula von der Leyen pregătește schimbări majore în relația cu China

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, pregătește o „schimbare uriașă” în ceea ce privește securitatea economică a blocului comunitar. Privirile îngrijorate ale șefei executivului European se află ațintite asupra Chinei. Pe plan intern, Ursula von der Leyen remarcă consolidarea puterii personale a președintelui chinez Xi Jinping și controlul exercitat de partidul-stat asupra economiei și societății.

Pe plan internațional, parteneriatul sino-rus în contextul războiului din Ucraina și dorința Chinei de a modela ordinea mondială sfidează interesele europene. După cum se afirmă în perspectivele strategice ale Uniunii Europene pentru  China rămâne un „rival strategic”.

UE, în siajul SUA privind securitatea economică

Dar această rivalitate trebuie să coexiste cu parteneriatele. China a devenit indispensabilă. În primul rând, pentru a contribui la aducerea păcii în relațiile internaționale, folosindu-și influența pentru a apropia Iranul și Arabia Saudită și poate mâine – cel puțin așa speră liderii europeni – pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Dar și pentru a răspunde provocărilor globale, în primul rând încălzirea globală și conservarea biodiversității. Întâi de toate, China este un gigant industrial și comercial cu care s-au creat numeroase legături economice.

În acest context, Ursula von der Leyen va prezenta, la pe 20 iunie, strategia de atenuare a riscurilor privind securitatea economică în relația UE cu China. Dar acest lucru nu-i va încânta neapărat pe susținătorii comerțului de liber schimb ai blocului comunitar. UE se află într-o situație geopolitică inconfortabilă din cauza tensiunilor tot mai mari dintre Washington și Beijing. SUA își consolidează poziția dură față de Beijing și împinge Uniunea Europeană să îi urmeze exemplul.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

„Eliminarea riscurilor” dar nu decuplarea de Beijing

Bruxelles-ul vrea să continue să discute – și să facă comerț – cu China. Cu toate acestea, în același timp, începe să se conștientizeze că Europa trebuie să reducă riscurile, mai ales în urma șocurilor legate de lanțul de aprovizionare pandemică și a războiului din Ucraina, care a expus în mod dureros dependența sa energetică de Rusia.

În acest context geopolitic, UE se îndepărtează de politica sa liberală de liber schimb, veche de un deceniu, și se orientează către instrumente economice mai defensive. Von der Leyen, șefa executivului UE, a criticat recent relația economică ”dezechilibrată” care a dus la creșterea deficitului comercial cu China. Rețeta șefei executivului European este să „elimine riscurile” relației de dependență dintre UE și China, dar nu și decuplarea de gigantul asiatic.

„Aceasta este o schimbare uriașă în politica UE promovată de von der Leyen”, a declarat un oficial UE. „Ea deschide calea în acest sens, împinsă de prietenii de peste Atlantic”. Viitoarea strategie de securitate economică va fi un exercițiu al acestei noi gândiri economice. Punctul de plecare: o putere economică precum UE trebuie să acorde mai multă atenție riscurilor de securitate în politicile sale comerciale și de investiții. Von der Leyen urmează să anunțe proiectul pe 20 iunie, după care va fi discutat de liderii UE la reuniunea de la sfârșitul lunii.

„Diferitele linii roșii”

Dar este departe de a fi o chestiune încheiată. Măsurile de securitate economică , cum ar fi controlul exporturilor, sunt o competență națională și nu toate capitalele din blocul comunitar sunt dornice să predea cheile Bruxelles-ului – sau chiar să aibă o strategie europeană în acest sens. De asemenea, liberii comercianți din UE, atât în cadrul Comisiei Europene, cât și între țările UE, încep să devină nervoși în legătură cu acest subiect.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Oficialul UE menționat mai sus a declarat că, deși Ursula von der Leyen a acumulat mult credit în rândul țărilor UE și își poate permite să insiste într-o anumită direcție, ea ar trebui, de asemenea, să se asigure că „uitându-se înapoi, să vadă dacă toată lumea o urmează”, deoarece acționează atât de repede în această chestiune.

”Toată lumea urmărește acest lucru foarte, foarte atent”, a declarat un diplomat UE, care, la fel ca și alți diplomați, a beneficiat de anonimat deoarece nu a fost autorizat să vorbească public. „Sper că von der Leyen este conștientă de diferitele linii roșii”. Liberalii „grei” ai Comisiei, șeful Comisiei pentru comerț, Valdis Dombrovskis, și șefa Comisiei pentru concurență, Margrethe Vestager, au avertizat, de asemenea, să nu se meargă prea departe.

Liber schimb vs protecționism

În cadrul unei reuniuni transatlantice de top care a avut loc săptămâna trecută în Suedia, Dombrovskis a declarat că strategia privind securitatea economică ar trebui să fie „țintită” și că Bruxelles-ul nu ar trebui „să folosească această pistă de lucru privind securitatea economică ca o scuză pentru protectionism”. ”Provocarea pentru Comisie va fi de a depăși aceste dezbateri ideatice despre liberul schimb versus protecționism, conducând strategia sa cu o analiză solidă și factuală a diversității de riscuri de securitate economică cu care se confruntă UE”, a declarat Tobias Gehrke, de la think tank-ul Consiliului European pentru Relații Externe.

Se așteaptă ca strategia Ursulei von der Leyen să abordeze vulnerabilitățile economice ale Europei și modul de remediere a acestora. De asemenea, ar putea include orientări pentru a ajuta companiile din UE să își protejeze tehnologiile și, în același timp, să continue comerțul cu țări precum China.

Bruxelles-ul dorește, de asemenea, să își diversifice lanțurile de aprovizionare, de exemplu, prin încheierea de acorduri comerciale pentru materii prime strategice cu alte țări mai apropiate, precum Chile sau Australia. Un aspect cheie care trebuie urmărit va fi echilibrul dintre limbajul mai defensiv sau protecționist și limbajul mai deschis, mai competitiv.

Verificarea investițiilor externe

Partea cea mai sensibilă a strategiei privind securitatea economică este ideea de verificare a investițiilor externe, care ar obliga țările UE să verifice investițiile în străinătate ale companiilor private europene pentru a se proteja împotriva transferului de tehnologie sensibilă. Măsura ar fi cea mai recentă adăugire la setul de instrumente de apărare comercială din ce în ce mai mare al UE, care include filtrarea investițiilor străine directe în UE și un nou instrument anti-coerciție care prevede contramăsuri comerciale împotriva agresorilor economici.

Von der Leyen a subliniat că instrumentul de verificare a investițiilor în străinătate va fi „țintit” și limitat la tehnologiile sensibile care pot duce la dezvoltarea de capacități militare. De exemplu, la începutul acestui an, guvernul olandez a declarat că va impune controale la export pentru echipamentele de fabricare a semiconductorilor. Dar faptul de a le spune companiilor ce pot și ce nu pot face în străinătate sună ca un semnal de alarmă pentru unii comercianți, scrie Politico.

Teama de „obstacole nejustificate economic”

Un diplomat al UE dintr-o țară mai liberală din punct de vedere economic a declarat că există „o teamă în rândul statelor membre mai liberale că ridicăm obstacole care nu sunt justificate din punct de vedere economic”. Ministrul olandez al Comerțului, Liesje Schreinemacher, a precizat în cadrul unei reuniuni a miniștrilor comerțului din UE, luna trecută, că va examina cu atenție viitoarele planuri. „Care este mai exact scopul? Care este obiectivul și dacă acesta este instrumentul potrivit? Și cum îl vom pune în aplicare?”

Un alt diplomat al UE a spus că trebuie „să ne asigurăm că nu ne aruncăm asupra unui nou instrument fără să știm despre ce vorbim”. Companiile au reacționat, de asemenea, rapid. „Trebuie să fim foarte atenți”, a declarat Luisa Santos de la grupul industrial Business Europe. O măsură de anvergură „ar putea fi destul de dăunătoare în ceea ce privește prosperitatea noastră economică viitoare și dezvoltarea economică”.

Santos a arătat, de asemenea, spre SUA, care discută de mult timp o abordare similară cu industria, dar nu a reușit încă să o stabilească. „Acum, am face acest lucru de pe o zi pe alta, fără discuții adecvate? Pur și simplu nu este posibil”. Gehrke a declarat că Comisia va trebui să clarifice ce riscuri există, cât de mari sunt aceste riscuri și de ce necesită o reglementare suplimentară. În caz contrar, argumentul în favoarea unei verificări a investițiilor în exterior „ar putea să cadă în gol”, a spus el.