Serbia, paradis pentru civilii înarmați. Țara din Balcani se află pe locul trei în lume după numărul armelor de foc de calibru mic

Cele mai multe dintre armele deținute de civilii din Serbia provin din războaiele iugoslave din anii 1990. Potrivit unui raport, care analiza datele la nivelul anului 2017, în Serbia, cu o populație de 6.946.000 de persoane la acel moment, numărul estimat de arme de foc aflate în posesia civililor era de 2.719.000.

Serbia, pe locul trei în lume după numărul armelor de foc deținute de civili

Nimeni nu știe exact câte arme ilegale ascund sârbii în casele lor. Chiar și autoritățile dau estimări vagi, variind între 200.000 și 900.000, iar experții sugerează că aceste cifre sunt conservatoare, scria în 2016 Deutsche Welle. Armele în cauză sunt pistoale, puști de asalt, bombe – chiar și grenade antitanc.

La acestea se adaugă încă 1 milion de arme de foc de sport și de vânătoare înregistrate legal, precum și încă 1 milion de arme aflate în mâinile armatei, poliției și companiilor private de securitate. Portalul gunpolicy.org estimează că Statele Unite sunt singura țară din lume care are mai multe arme pe cap de locuitor decât Serbia.

Majoritatea armelor sunt rămășițe ale războaielor sângeroase care au făcut ravagii în anii 1990, după căderea Iugoslaviei – în Slovenia, Croația, Bosnia și Kosovo. Nici măcar armatele regulate nu s-au deranjat să administreze birocratic inventarele arsenalelor lor de atunci. Atunci când izbucneau violențele, mercenarii și cei cu dorința de a lupta ajungeau la fața locului și nu se punea nicio întrebare. După războaie, se spune că aproximativ 4 milioane de arme ilegale ar fi rămas în circulație în cele șapte republici ale fostei Iugoslavii – cele mai multe dintre ele în Serbia.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

“Aici există o cultură a armelor de foc stabilită de mult timp”, spune Predrag Petrovic de la Centrul pentru Politici de Securitate din Belgrad (BCSP), un ONG sârb. “Se vede la sărbători, unde oamenii trag în mod regulat în aer. Armele de foc sunt încă privite ca simboluri de statut, ca un semn de putere. Instabilitatea din regiune a alimentat sentimentul că trebuie să fii capabil să te aperi.”

Un sondaj realizat de un alt ONG din Belgrad, Centrul de Cercetare a Politicilor Publice, a constatat că 70% dintre sârbi se simt în siguranță în țara lor. Nu pentru că ei cred că instituțiile sau aparatul de securitate al țării îi vor proteja, ci pentru că simt că ei înșiși, vecinii sau prietenii lor ar putea să o facă. “Bineînțeles că oamenii ar trebui să poată avea arme, păcat că nu putem avea mai multe. Vreți cetățenie neînarmați și lipsiți de apărare, ca să puteți face ce vreți cu ei?”, scria într-un comentariu al unui cititor de pe pagina de Facebook sârbă a DW. Alte sute de comentarii exprimau o părere similară.

Regimul din Serbia nu reușește să convingă civilii să renunțe la arme

Piața neagră este, de asemenea, în plină expansiune. Deși un pistol se poate vinde cu doar 100 de euro în Serbia (în 2016 n.r.), acesta poate aduce un profit frumușel dacă este “exportat”. Mai multe mitraliere M72 vechi, produse de producătorul sârb Zastava, au fost folosite în atacurile teroriste de la Paris din noiembrie 2015. Arme similare pot fi văzute adesea în imaginile actuale din Siria – în mâinile jihadiștilor, rebelilor sau gherilelor.

Din 1992, au existat nu mai puțin de șapte inițiative guvernamentale de legalizare a armelor în Serbia. În cadrul acestora, statul propune o înțelegere pentru cetățenii săi: ‘aduceți armele, iar noi nu vă vom întreba de unde provin’. Succesul a fost modest – în total, aproximativ 100.000 de arme ilegale au fost predate sau legalizate; 83.000 dintre acestea numai în 2003. Atunci, poliția a început o campanie majoră împotriva crimei organizate, în urma asasinării prim-ministrului Zoran Dindic. Cu toate acestea, se pare că, de atunci, cetățenii sârbi au simțit puține motive pentru a preda alte arme de foc ilegale.

Digisport.ro

FOTO "Arată dezgustător". S-a umplut de mușchi după retragere, dar un fost coleg l-a pus la punct: "N-aș face la fel"

Predrag Petrovic dă exemplul SUA, unde mai multe orașe și state oferă chiar și bani în schimbul armelor. Cu toate acestea, acest lucru a avut un efect redus, deoarece “cei care acumulează arme pentru a le folosi la un moment dat pe viitor nu le vor preda în niciun caz”. Petrovic spune că ar trebui depuse mai multe eforturi pentru a ne asigura că armele nu circulă ilegal, în primul rând. Dar, adaugă el pesimist, “este mult prea târziu pentru asta în ceea ce privește armele militare”.

Număr mare de posesori de arme de foc în rândul civililor din Balcani

Studiul global Small Arms Survey, publicat în 2018, a inclus Muntenegru, Serbia, Bosnia și Herțegovina, Macedonia și Kosovo printre primele 25 de țări în ceea ce privește rata estimată a posesiei de arme de foc de către civili la 100 de persoane.

Muntenegru și Serbia împart locul al treilea, după Statele Unite și Yemen, se arată în raport. Bosnia se afla pe locul 10, iar Macedonia pe locul 12. Kosovo s-a clasat pe locul 17. În timp ce în Muntenegru și Serbia rata este de aproximativ 39 de arme de foc la 100 de persoane, în Bosnia este de aproximativ 31, în Macedonia de 30, iar în Kosovo de aproximativ 24, a estimat sondajul.

Small Arms Survey este o organizație cu sediul la Geneva care încearcă să colecteze “informații bazate pe dovezi, imparțiale și relevante pentru politici cu privire la toate aspectele legate de armele de calibru mic și violența armată.”

Raportul său a precizat că, la sfârșitul anului 2017, existau aproximativ 857 de milioane de arme de foc deținute de civili în cele 230 de țări și teritorii din lume. Muntenegru, cu o populație de 626.000 de locuitori în 2017, avea aproximativ 245.000 de arme de foc în posesia civililor. În Serbia, cu o populație de 6.946.000 de persoane în 2017, numărul estimat de arme de foc aflate în posesia civililor era de 2.719.000.

România, peste jumătate de milion de arme în mâinile civililor

În Bosnia și Herțegovina, cu o populație de 3.793.000 de locuitori în 2017, numărul estimat de arme de foc aflate în posesia civililor era de 1.185.000. În Macedonia, cu o populație de 2.083.000 de persoane în 2017, numărul estimat de arme de foc aflate în posesia civililor era de 621.000. În Kosovo, cu o populație de 1.831.000 de locuitori, numărul estimat de arme de foc deținute de civili era de 436.000.

“Armele de foc analizate în acest document de informare variază de la arme artizanale improvizate până la pistoale de mână, puști, puști de vânătoare și, în unele țări, chiar mitraliere fabricate în fabrică”, se arată în raport. “Cifrele furnizate aici includ toate armele de foc aflate în mâinile civililor, atât cele licite, cât și cele ilicite”, a adăugat acesta.

Alte țări din Balcani au prezentat, de asemenea, niveluri semnificative de posesie privată de arme de foc, potrivit studiului. Cu o populație estimată la 7.045.000 de locuitori în 2017, Bulgaria avea aproximativ 590.000 de arme de foc în posesia civililor. În Croația, cu o populație de 4.210.000 de persoane, numărul de arme de foc era de 576.000.

În Albania, unde populația era de 2.911.000 de persoane, numărul de arme de foc era de 350.000. În România, populația era de 19.238.000 de persoane, iar numărul de arme de foc era de 506.000, potrivit estimărilor din sondaj.

Un miliard de arme, deținute de civilii din întreaga lume

La momentul publicării studiului, existau în întreaga lume peste un miliard de arme de foc de calibru mic, dintre care marea majoritate erau deținute de civili. Numai americanii dețin 40%, mai mult decât toți civilii la un loc din alte 25 de țări.

Studiul arată că stocul de arme de foc pentru civili la nivel mondial a crescut de la 650 de milioane la 857 de milioane între 2006 și 2017, reprezentând 85% din toate stocurile. Arsenalele militare dețineau 133 de milioane (13%), iar agențiile de aplicare a legii 23 de milioane (2%), ridicând totalul la puțin peste un miliard.

Studiul care conține grafice elaborate concluzionează că americanii dețin aproape 40% din stocul global de arme de calibrul mic, deși reprezintă doar 4% din populația mondială. Aceste 40% sunt mai multe decât totalul celor 25 de națiuni și teritorii aflate pe primele locuri, au declarat autorii studiului.

La fiecare 100 de rezidenți din SUA existau în medie 121 de arme de foc. Prin comparație, Yemenul avea 53 la 100, iar Muntenegru și Serbia deopotrivă 39 de arme de foc. Urmau Canada și Uruguay, fiecare cu câte 35 de arme de foc la 100 de rezidenți.

Printre civilii enumerați în cel mai recent studiu se numără persoane fizice, dar și firme private de securitate, grupuri armate nestatale și bande. Și, tipurile de arme de foc ale civililor variau de la pistoale fabricate în fabrică, puști, puști de vânătoare și chiar mitraliere în unele țări. Japonia și Indonezia s-au clasat la celălalt capăt al spectrului, cu mai puțin de o armă de foc la 100 de locuitori.