Singurul cartier din București care se află pe o mică peninsulă. Este izolat de restul orașului, se ajunge la el după ce treci un pod și era, de fapt, un sat de pescari. Toate străzile de aici poartă nume de pești. Locuitorii au numai două căi de acces.
Unicul cartier din Capitală construit pe o peninsulă. E separat de municipiu, e despărțit de un pod și e un sat de pescari. Străzile au nume de pești și sunt 11 în toată regiunea. Acestea sunt Crapului, Ştiucii, Obleţilor, Ciortanului, Scoicilor, Mrenei, Plăticii, Roşioarei, Bibanului, Linului şi Albişoarei.
Se află în spatele de la Piața Delfin, aflat pe cursul lacului Fundeni. Se numește Ostrov și se poate ajunge aici numai prin intermediul unui pod lung, odinioară construit din lemn, de aproximativ 15 metri lungime.
„Se poate ajunge şi prin spate, dinspre Fundeni, dar drumul este impracticabil şi nu îl mai foloseşte nimeni”, a declarat Georgeta, o pensionară care stă pe strada Obleţilor, scrie adevarul.ro.
Cartierul Ostrov, singurul din București ridicat pe o mică peninsulă, este înconjurat din 3 părți de apă. Oamenii care locuiesc aici sunt izolați, nu au farmacii și nici mijloace de transport. Nici autoturismele, nici Ambulanțele nu pot intra în această zonă.
Un alt locuitor, în vârstă de 51 de ani, locuiește în această regiune de peste 30 de ani. Oamenii trebuie să-și ducă copiii la singura grădiniță din cartier care a fost ridicată pe strada Ştiucii. Acest lucru nu îi deranjează.
„Nu e mult de mers până la farmacie, nici până la poliţie, doar trecem podul şi dăm în Şoseaua Pantelimon. Acolo ne ducem şi copiii la şcoală pentru că la noi în cartier nu avem niciuna.
Avem destulă linişte. Nu e niciun semafor în tot cartierul, nu există nici autobuze, aşa că nu bucurăm de mai multă linişte decât restul bucureştenilor”, a spus Marian Costache, mai arată sursa citată.
Regiunea Ostrov din București este considerată în momentul de față cartier, însă în realitate a fost ridicată pe un sat de pescari. Casele sunt construite din chirpici peticite cu lut umed, încălzirea fiind de la sobele cu lemn.
Peste mii de viețuitoare se află în lacul din apropiere, pescuitul fiind în momentul de față o activitate foarte des întâlnită. Locuitorii au toate utilitățile, însă își astâmpără setea de la cișmelele situate pe marginea ulițelor.
„În Ostrov toată lumea dă la pește, de la piciul de cinci ani, la babele căndelărese. Mare noroc am avut de la Dumnezeu cu balta asta. Pentru noi este vaca și pâinea săracului. Bătrânii ne-au lăsat învățătură despre un duh al bălții.
Unul Zdravete, care trebuie îmbunat, dacă vrei să ai spor la năvod. Mai cu seamă în prohibiție ne temem de el, mai dihai ca de controalele de la poliție. Zdravete ăsta parcă știe când își depun peștii icrele. S-au înecat mulți încercând să prindă pește atuncea.
Ca să izbutim cât de cât, luăm două pâini mari de țară, le golim de miez și le umplem cu rachiu de boască stătută, tare de-ți arde grumazul, dacă nu-l botezi nițeluș. Le dăm drumul pe apă lângă plaurul ăl mare, după ce o cinstim și pe baba Rada, să zică un descântec pe care numai ea îl știe și nu vrea să-l zică la nimeni.
A doua zi dimineață ne uităm la apă și dacă e tulbure încercăm iar până se matolește Zdravete. După aia ieșim pe gârlă cu barca sau camera de tractor”, a povestit un locuitor pentru selectnews.ro.
Populația cartierului bucureștean nu este foarte mare, dar a mai crescut după anul 1990 cu câteva familii. În perioada comunistă aici se afla și o unitate de învățământ, dar în prezent în interior funcționează o croitorie. Copiii învață la școlile din cartierul Morarilor, adică fac naveta.