Singurul selecţioner vicecampion mondial care a antrenat în România! Logodnica l-a forţat să părăsească Bucureştiul după două luni

Cum ar fi ca Zlatko Dalic, vicecampion mondial cu Croaţia la CM 2018, să vină şi să antreneze în SuperLiga? Pare un scenariu SF, dar în 1940, la Rapid, poposea Alfred Schaffer, vicecampion mondial cu Ungaria la turneul organizat cu doi ani înainte, după ce maghiarii fuseseră învinşi, în finală, de Italia.

Alfred Schaffer, vicecampionul mondial care a antrenat în România: “Mă bucură angajarea mea”

În ianuarie 1940, în pauza de iarnă a sezonului, Rapid ocupa primul loc în campionat şi se anunţa o luptă de foc pentru titlul de campioană a României. Oficialii clubului s-au orientat rapid spre un antrenor cu CV şi anunţau aducerea lui Alfred Schaffer, antrenorul Ungariei la Campionatul Mondial 1938.

“S-a fixat programul de activitate al clubului pe anul în curs şi s-a hotărât definitiva angajare a antrenorului maghiar Schaffer. Ca o consecinţă, în cursul zilei de ieri, au fost expediate contractele acestuia semnate şi s-a cerut autorizarea de intrare în ţară. Schaffer urmează să sosească în Capitală în cel mai scurt timp pentru a conduce antrenamentele de la reluarea activităţii”, anunţa ziarul Universul pe 18 ianuarie 1940.

Alfred Schaffer a ajuns în Bucureşti abia la începutul lunii februarie şi a început imediat treaba cu lotul pregătit până atunci de Ştefan Auer. Fostul internaţional român, care între 1929 şi 1935 a jucat pentru naţionala Ungariei, era, din 1937, antrenor-jucător al giuleştenilor, iar acum devenea secund.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

“Mă bucură angajarea mea la FC Rapid, căci cunosc pe mulţi dintre jucătorii acestei formaţii, pe care i-am văzut jucând. Cred, cu valoarea care au arătat-o atunci, că voiu putea face treabă cu ei”, spunea Alfred Schaffer, pe 3 februarie 1940, în Gazeta Sporturilor.

Secundul Rapidului putea bloca aducerea lui Alfred Schaffer în Giuleşti

Ştefan Auer, antrenorul-jucător al Rapidului, ar fi putut să-i pună beţe în roate lui Alfred Schaffer şi să blocheze venirea maghiarului. Chiar înaintea returului sezonului 1939-1940, atacantul dezvăluia că avea în contract o clauză prin care putea să împiedice clubul giuleştean să numească un alt antrenor.

“Mai puteam rămâne antrenor la Rapid, căci contractul meu împiedică gruparea să angajeze alt antrenor. Am acceptat totuşi să se aducă un alt antrenor, căci în acest fel va fi mai multă disciplină. Cred că am făcut-o în interesul clubului. Apoi, Schaffer este un om admirabil, camarad desăvârşit şi sportiv prin execlenţă.

Are experienţă multă, cunoaşte imediat valoarea jucătorilor. Nu este nicio diferenţă între ceea ce făceam eu cu Rapid şi ceea ce face Schaffer, dar noul antrenor se ocupă foarte mult de jocul în ansamblu şi cred că are dreptate. Eu făceam cu jucătorii mai mult condiţie fizică”, declara Ştefan Auer, pe 23 februarie, înaintea returului.

Digisport.ro

Tragedie! Un campion a anunțat că fiul său în vârstă de 15 luni a murit: ”Prietenul meu e fără viață. Vă rog, ajutați-mă”

Aventura lui Alfred Schaffer la Rapid s-a terminat… rapid, după patru meciuri în campionat

Cu Alfred Schaffer la cârmă, Rapidul a pornit în viteză şi şi-a umilit primul adversar din retur, 7-1 cu Gloria CFR Galaţi. A urmat o remiză, pe teren propriu, cu UD Reşiţa, scor 1-1, şi încă un egal, de această dată alb, cu Unirea Tricolor Bucureşti. Pe 25 martie 1940, Rapid reuşea o nouă victorie la scor, 7-3 contra celor de la Carpaţi Baia Mare, însă avea să fie ultima partidă a giuleştenilor cu antrenorul maghiar pe bancă.

Campionatul intra într-o nouă pauză, de această dată pentru că România avea programate două meciuri amicale, cu Iugoslavia şi Italia. La scurt timp după partida cu Carpaţi Baia Mare, presa bucureşteană anunţa că Alfred Schaffer vrea să plece de la Rapid. Informaţia era confirmată de conducerea clubului giuleştean.

“Schaffer ne-a comunicat că peste o lună este hotărât să plece din Bucureşti şi noi i-am solicitat să rămână până la sfârşitul campionatului. În ce priveşte motivele plecării este cazul să arătăm că Schaffer intenţionează să părăsească Bucureştiul pentru că logodnica sa refuză să se stabilească la Bucureşti”, era informaţia care apărea, în Gazeta Sporturilor, pe 6 aprilie 1940.

Până la urmă, Alfred Schaffer a părăsit Bucureştiul pe 27 aprilie, însă, de fapt, mai avea un motiv pentru care îşi dorea să plece de la Rapid. Fostul selecţioner al Ungariei fusese momit cu o ofertă venită de la AS Roma. Doi ani mai târziu, în 1942, aducea primul titlu de campioană a Italiei în vitrina capitolinilor.

Sfârşitul tragic al lui Alfred Schaffer

După succesul din Serie A, Alfred Schaffer a părăsit-o pe AS Roma la finalul etapei a 10-a din sezonul 1942-1943. S-a întors în Ungaria, unde a preluat-o pe Ferencvaros, iar finalul celui de-Al Doilea Război Mondial l-a găsit în Germania. Maghiarul semnase, în vara lui 1945, cu Bayern Munchen, însă nu a apucat să-i antreneze pe bavarezi.

Pe 30 august 1945, într-un tren din gara Prien am Chiemsee a fost găsit trupul neînsufleţit al unui bărbat. Nemţii au deschis imediat o anchetă şi au descoperit că era vorba de Alfred Schaffer. Antrenorul suferise un infarct, la 52 de ani, şi a fost înmormântat în cimitirul micuţei localiăţi, iar mormântul acestuia este şi azi bine îngrijit de către autorităţi.

Ca jucător, Alfred Schaffer a fost una dintre vedetele perioadei interbelice. Poreclit “Regele fotbalului”, atacantul a jucat la MTK Budapesta, FC Nurnberg, Eintracht Frankfurt, Hamburg, Bayern Munchen, FC Basel, Sparta Praga sau New York Giants, iar pentru naţionala Ungariei a marcat 17 goluri în 15 meciuri.