Cât de reală e ascensiunea AUR ca principal partid de opoziție și cine profită de prăbușirea USR în sondaje. “PSD și PNL, mai preocupate de lupta dintre ele”

Asaltul asupra Primăriei Timișoara, condus chiar de către co-președintele AUR, George Simion, pare a fi genul de acțiune prin care proaspătul partid extremist reușește să rămână în atenția electoratului, fiind în fapt o repetare a protestului din 21 decembrie de la Palatul Parlamentului. Două zile mai târziu, Simion și susținătorii AUR au ajuns la Oradea pentru a strânge semnături pentru demiterea președintelui Iohannis.

Presa locală a scris că liderul AUR a fost primit asemenea unui rock-star de simpatizanții partidului, chiar dacă ni se spune că la acțiunea AUR au fost prezenți doar 150 de susținători.  În fapt, ultimul sondaj realizat la finalul anului trecut plasa AUR la doar un singur procent în spatele PNL, cu 17% din preferințele electoratului, și cu mult peste cei 10% ai USR. Deși aceste cifre par a indica un trend în consolidarea AUR ca principal partid de opoziție, analiștii politici sunt de părere că această diferență este mai degrabă relevantă pentru actualul context politic, unde pandemia și restricțiile impuse de către autorități au permis AUR să iasă constant cu mesaje populiste simpliste, pe o temă cu largă susține în rândul populației.

Ascensiunea AUR în principalul partid de opoziție

Specialiștii în comunicare politică sunt de părere că în actualul context, cu o criză economică suprapusă peste o criză sanitară prelungită, AUR continuă să crească în sondaje nu atât în dauna exclusivă a USR, ci e nemulțumirii generale față de toate partidele. Radu Delicote, specialist în comunicare politică și cadru didactic asociat la SNSPA, este de părere că, în cazul USR, după ieșirea de la guvernare, formațiunea condusă acum de Dacian Cioloș a reușit să-și stabilizeze electoratul.

„Sigur, e convenabil să comparăm USR și AUR, căci sunt cele două mari forțe ale opoziției, ambele având un element de antisistem în retorica politică. Însă, USR a fost la guvernare și de aici încep diferențele: mai degrabă AUR crește și datorită unui electorat, să îl numim dezamăgit sau absent din viața cetății, care nu votează preponderent cu un anume partid. Doi, tot AUR culege votanții celorlalte partide care, pe fundal de crize (sociale, economice) au înșelat așteptările. Nu văd neapărat o scădere a USR, ci mai degrabă o stabilizare de electorat. USR are un electorat dur de 10% cu plus/minus câteva (puține) procente. Aici se va afla partidul în sondaje o buna bucata de timp (cel puțin la nivelul intenției se vot)”, a declarat Radu Delicote pentru FANATIK.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Pe de altă parte, așa cum subliniază specialiștii din domeniu, în cazul celor două partide, USR și AUR, nu vorbim doar de două orientări ideologice complet diferite, dar avem și două tipuri de electorate cu manifestări diferite. Așa cum subliniază George Jiglău, conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității Babeș-Boliay, chiar dacă în USR există câteva voci care au avut poziții conservatoare pe diverse teme, precum Dragoș Pîslaru, Vlad Voiculescu sau chiar liderul partidului, Dacian Cioloș – formațiunea condusă de acesta rămâne principalul ocupant al polului progresist din țara noastră.

USR și AUR au electorate eminamente diferite

Potrivit profesorului Jiglău, electoratul AUR rămâne un electorat mult mai disciplinat și mult mai ușor de mișcat cu genul de mesaje populiste cu care AUR face acum campanie în țară.

„Electoratele cărora USR și AUR se adresează sunt destul de diferite. La USR vorbim de electoratul acesta mai urbanizat, mai cosmopolit, mai occidental, care nu pune la îndoială apartenența României la NATO, UE, parteneriatele strategice pe care le avem. În același timp însă la USR vorbim și de un electorat mult mai pretențios, un electorat care a apăsat foarte tare pedala asta a așteptărilor legate de partide noi, partide care să se comporte diferit, care să aducă schimbarea – și cred că, cu aceste lucruri în minte, vorbim de un electorat care a avut așteptări foarte mari. Vorbim de așteptări greu de atins pentru orice partid, dar cu atât mai mult pentru USR, un partid încă tânăr mai ales în ceea ce înseamnă pârghiile guvernării.

De partea cealaltă, electoratul AUR a fost de la început mult mai disciplinat. Cam așa sunt în genere electoratele partidelor conservatoare, care de la bun început, precum a fost și cazul AUR, își asumă discursul clar conservator, consecvent. Practic este singurul lucru pe care ni-l livrează. Dacă ne uităm pe zona socială sau economică vedem că nu sunt foarte activi. Principala lor scenă este pe zona conservatoare, de valori. Atunci, fiind un electorat mai disciplinat, este și mult mai ușor să rămâi în contact și să comunici eficient. În schimb, la USR vorbim de un electorat care se entuziasmează ușor, dar care se demobilizează destul de ușor”, a declarat George Jiglău pentru FANATIK.

Digisport.ro

Sigla actuală devine istorie! Cum arată noua emblemă a lui Dinamo

În opinia acestuia, sondajele recente, care indică o scădere a USR dar și o creștere constantă a AUR, nu sunt neapărat cele mai relevante în lumina viitoarelor alegeri din 2024, în contextul în care electoratul AUR este mai greu de captat în perioadele în care nu avem alegeri în orizontul apropiat.

„Suntem aproximativ la un mijloc de ciclu electoral, în care electoratul acesta care se entuziasmează pe teme de bună guvernare sau justiție, cum e cazul USR-ului, încă nu este foarte activ. Evident a fost și momentul ieșirii de la guvernare, ce a divizat electoratul USR într-o oarecare măsură, unii apreciind consecvența partidului față de propriile valori, iar alții ar fi preferat să rămână alături de PNL și să lupte în continuare de acolo. E clar că vorbim de un electorat mai degrabă pretențios care s-a împărțit oarecum în această perioadă.

La AUR lucrurile au stat tot timpul destul de clar. Rolul lor este să fie un partid gălăgios, care să livreze mesaje abrupte, simple, chiar simpliste – ușor de înțeles și ușor de asimilat, și care să provoace emoție și chiar teamă, pentru că ăsta este specificul discursului populist. E un discurs puternic axat pe zona asta emoțională, identitară, unde e ușor de stârnit reacții, în bune măsuri de antipatie – pentru că și cu o susține de 17% vorbim clar de o minoritate. Altfel, nu prea poți să-i ignori, sunt foarte prezenți în spațiul public. Noi vorbim acum despre ei. Deci fie că provoacă antipatie sau simpatie, sunt genul de mesaje care nu te lasă indiferent”, a subliniat George Jiglău pentru FANATIK.

Temele USR pot deveni ușor plictisitoare sau chiar enervante

Mai mult, acesta subliniază că temele constante ale USR, buna guvernare, anti-corupția, justiția – una din temele care a scăzut ca interes în rândul electoratului – pot deveni ușor plictisitoare sau chiar enervante pentru un electorat ce nu dorește să se afle constant în campanie electorală. În plus, acesta subliniază că temele din ultimul an promovate de către USR nu au fost unele care să mobilizeze masele în mod special.

„Ne aflăm la jumătatea unui ciclu electoral, unde USR a trecut oarecum printr-o criză odată cu ieșirea de la guvernare, în timp ce AUR este consecvent, face ceea ce știe, genul acesta de opoziție foarte agresivă. Cu toate aceastea nu cred că suntem într-un moment în care putem deduce ceva cu privire la ce se va întâmpla în doi ani, la alegerile din 2024. Cred că pe măsură ce se apropie acest moment, AUR va fi din ce în ce mai marginalizat, așa cum este acum în bună măsură. Pe de altă parte, pentru electoratul USR e de așteptat ca pe moment ce se apropie alegerile să-l vedem tot mai bine mobilizat.

Ceea ce vedem acum în sondaje nu cred că este deci foarte relevant în contextul alegerilor din 2024. Și, în plus, mai avem și contextul pandemiei, vorbim de drepturi, restricții, intervenții ale statului, și atunci AUR, care pe asta și-a făcut și campania din 2020, e în continuare în contextul ăsta care îi permite să rămână pe mesaj. Odată cu finalul pandemiei va trebui să-și creeze un alt context, să vină cu alt subiect”, a subliniat George Jiglău.

Cine profită de creșterea AUR în sondaje

Imediat după scandalul provocat de cei de la AUR la Primăria Timișoara, mai mulți lideri ai USR au lansat o serie de acuzații la adresa președintelui Iohannis, la adresa coaliției PNL-PSD sau chiar la alte forțe ale sistemului de putere, care, în opinia acestora, ar susține tacit creșterea partidului extremist în sondaje tocmai pentru a elimina competiția mult mai legitimă reprezentată de USR. Practic, o repetare a momentului Iliescu vs. Vadim din anul 2000.

„Cine a deschis larg ușa extremismului în România? Nu știa Iohannis de acest pericol în momentul în care a compromis coaliția de dreapta? Nu i-au spus consilierii că asta se va întâmpla? Era evident că eșecul acestei coaliții urma să aibă printre consecințe și creșterea mișcării extremiste. Totuși, acum observăm că, pe măsură ce Simion derapează tot mai tare, coaliția USL-istă își legitimează și mai pronunțat existența: ce să facem? Trebuia să asigurăm stabilitate, nu? Am fost împinși de useriști să ne unim și să salvăm țară, inclusiv de pericolul extremismului. Dar cine oare a creat artificial instabilitatea și starea asta de pericol? A creat-o cine avea nevoie de scenariul ăsta. Un calcul extrem de cinic”, a comentat fostul ministru al Justiției, Stelian Ion.

O idee similară a fost reluată și de un alt fost ministru USR, Cristian Ghinea. „Sistemul cultivă, încurajează și umflă un pol fascist în România. Pentru că Sistemului îi convine un partid fascist, umflat artificial și cu lider vulnerabil, cu dosare de ce făcea când era mic printre blocuri. Sistemul nu tolerează polul Liberal, singurul modernizator, care este USR – amenințarea reală pentru Sistem. Ăștia trebuie asfixiați: prin tone de rahat pe TV-uri, prin extirpare de la guvernare, prin dosare plasate înainte de alegeri. Fasciștii? Băieți buni, facem poze cu ei. Filmul ăsta a mai fost în România în interbelic. Până nu se vor trezi cu asasinate făcute de băieții ăștia, blegii din Sistem nu se vor învăța. AUR crește și face agenda nu pentru ca e ceva special cu ei, ci pentru că sunt ajutați și încurajați de Sistemul partide-media-servicii. Fix cum a fost Codreanu în anii 1920 și Vadim Tudor în anii 1990”, a comentat Ghinea pe pagina lui de Facebook incidentul de la Timișoara.

Analistul politic Radu Delicote este de părere că anul 2024, deși important pentru peisajul politic de la noi, este încă mult prea departe pentru a putea spune care dintre cele două partide de opoziția ar fi preferate de coaliția PSD-PNL pentru o confruntare. Acesta subliniază însă că pericolul real stă mult mai mult în persistența unui procent ridicat de absenteism.

„Cred că AUR vă juca un rol important în 2024. Va fi un factor politic interesant de urmărit, căci 2024 este un an electoral cu mari implicații. Și, deci, vedem cum încet, încet, campania electorală a început. Desigur, contextul lui 2024 poate fi foarte diferit față de cel prezent și e dificil de anticipat, realist, care cui i-ar conveni să se prezinte în antiteză cu cine. Un lucru e sigur, totuși: fie vom asista la o “trezire” electorala a majorității românilor care nu votează (o mobilizare, în cifre, mult mai mare față de alegerile trecute), fie vom asista la o apatie și mai accentuată, caz în care viitoarea clasă politică va trebui să schimbe sistemul electoral (30 și puțin % dintr-un total de votanți nu înseamnă reprezentativitate reală)”, a declarat Radu Delicote pentru FANATIK.

Lupta dintre PNL și PSD, principala preocupare în coaliția de guvernare

Pe de altă parte, profesorul George Jiglău este de părere că pentru PNL și PSD esențială în acest moment este lupta internă din coaliție, cele două mari partide neavând neapărat un interes pentru partidele de opoziție. Mai mult, în opinia acestuia, dinamica actuală a coaliției ridică dubii cu privire la posibilitatea ca acestea să meargă împreună la alegerile din 2024.

„Cred că PSD și PNL sunt mai degrabă preocupate de lupta dintre ele în acest moment decât de AUR sau USR. E și normal, sunt o coaliție mare însă orice s-ar spune e clar că nu sunt o coaliție pe care să și-o fi dorit niciunul dintre cele două partide. Cred că opoziția, propriu-zis USR și AUR, contează mai puțin în momentul ăsta din perspectiva PSD și PNL, niciunul dintre ele nu încurcă ce se întâmplă în parlament sau la guvern. Este vorba de o competiție între cele două partide aflate la guvernare, o să vedem cât va rezista coaliția, dar cred că oricum în apropierea alegerilor din 2024, indiferent de ce anume s-a discutat între cele două partide, că vor merge împreună, etc., dar mai ales la alegerile locale este exclus să nu încerce să scoată maximul și să intre din nou în conflict.

De la PNL vedem deja că începe să joace acest rol de al doilea partid de la guvernare, asta care chiar dacă dă primul-ministru. Deci PNL a rămas să joace acest rol de partid de opoziție, în timp ce este la guvernare, față de PSD, care vedem că a luat rolul de vioară întâi inclusiv în termeni de comunicare. Deci cred că aici este acum grija principală a PNL și PSD”, a precizat acesta pentru FANATIK.