Spania, amenințată de deșertificare. Avansul terifiant al terenurilor lipsite de viață

În Spania, odată cu periculosul fenomen al deșertificării, se înregistrează progresia îngrijorătoare a terenurilor lipsite de viață, soluri aride, fără microorganisme, moarte. În cauză: încălzirea globală, provocând o creștere a temperaturilor care favorizează evaporarea apei și multiplicarea incendiilor devastatoare, dar și, mai presus de toate, activitatea umană – și în special agricultura intensivă.

Progresia ireversibilă a „terenurilor sterpe”

Soluri aride, fără microorganisme, fără viață: în Spania, secetele repetate și supraexploatarea industrială sau agricolă ridică temeri cu privire la o progresie ireversibilă a „terenurilor sterpe”, capabile să transforme „grădina de legume a Europei” într-un teritoriu neospitalier, spune Gabriel del Barrio, arătând spre un deal cu pante abrupte unde au rămas doar arbuști piperniciți.

Expert în deșertificare la stațiunea de cercetare pentru zone aride (Eeza) din Almeria, Andaluzia, acesta observă zilnic peisajele din această regiune sudică. „Spania nu va deveni un deșert, cu dune ca în Sahara, este imposibil din punct de vedere morfologic”, a spus el. Dar deșertificarea, marcată de o intensă „degradare a solului”, nu este mai puțin „îngrijorătoare”, insistă cercetătorul.

Activitatea umană și încălzirea globală

În cauză: încălzirea globală, provocând o creștere a temperaturilor care favorizează evaporarea apei și multiplicarea incendiilor devastatoare, dar și, mai presus de toate, activitatea umană – și în special agricultura intensivă. În ciuda climatului său ultra-uscat, provincia Almeria a fost transformată de-a lungul anilor în „grădina de legume a Europei”, dezvoltând culturi uriașe de seră: o zonă cunoscută sub numele de „marea de plastic”, din care mii de tone de roșii, ardei și castraveți ies iarna și vara, scrie Boursorama.

Digi24.ro

O fetiță de 4 ani a murit după ce ar fi mâncat macrou congelat. Bunica a făcut infarct când a auzit și a murit și ea

Cu toate acestea, aceste 40.000 de hectare, irigate datorită unei pânze freatice multimilenare, agravează problema „prin epuizarea acviferelor”, explică Gabriel del Barrio. Deși extremă, aceasta nu este o excepție în Spania. Conform Convenției Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării, 75% din teritoriul spaniol este acum supus unui climat care poate duce la deșertificare. Acest lucru o face țara din Europa cea mai afectată de această problemă.

Pierderea calității solului

„Acest lucru ne pune într-o situație complexă, în care combinația de temperaturi extreme, secetă și alți factori agravează riscul de eroziune, pierderea calității solului”, a avertizat recent ministrul tranziției ecologice, Teresa Ribera. Potrivit Consiliului Superior pentru Cercetare Științifică din Spania (CSIC), de care depinde Eeza, degradarea activă a terenurilor s-a triplat în ultimii zece ani. Un fenomen cu atât mai problematic cu cât este adesea „ireversibil la scară umană”, insistă această organizație.

Incapacitatea solurilor de a reține apa și materia organică, de a susține culturile și animalele: pentru Spania, care a făcut din agricultură un pilon economic, cu exporturi de aproape 60 de miliarde de euro pe an, această situație este îngrijorătoare. „Eroziunea solului este astăzi principala problemă a majorității fermierilor din Spania”, a declarat Uniunea Micilor Fermieri (UPA), care evocă o situație „gravă” care poate avea un „cost economic” semnificativ.

Practici „regenerative”

În Andaluzia, această situație i-a convins pe unii să treacă la acțiune. „Trebuie să acționăm la nivelul nostru atunci când este posibil” și să nu „cedăm în fața sorții”, a declarat Juan Antonio Merlos, proprietarul unei ferme de migdale de 100 de hectare pe înălțimile Velez-Blanco, la nord de Almeria.

Digisport.ro

Angajata lui Gigi Becali de la FCSB nu s-a mai ferit și a spus totul: ”Era o povară”. Acum vede lucrurile diferit

Cu o mână de fermieri adunați în cadrul asociației AlVelAl, acest bărbat de 40 de ani a pus bazele unor noi practici, numite „regenerative”, preluând în urmă cu trei ani ferma părinților săi, transformată acum în agricultură ecologică. Sperând să „reducă eroziunea” în curs de desfășurare în regiune.

Aceste practici includ utilizarea gunoiului de grajd în locul îngrășămintelor chimice, abandonarea pesticidelor „care ucid insectele”, prelucrarea limitată a solului  și utilizarea unei cuverturi vegetale de cereale și leguminoase pentru a conserva umiditatea atunci când plouă rar.

„Muncă pe termen lung”

„Este o lucrare pe termen lung”, bazată pe tehnici „cunoscute de mult timp”, detaliază Juan Antonio Merlos. Acest lucru nu-l împiedică să fie optimist. „În teorie, este nevoie de șapte ani pentru a vedea rezultatele agriculturii regenerative. Dar deja încep să văd o schimbare în comportamentul pământului și al insectelor”, a spus el.

Dincolo de aceste noi practici, asociațiile de mediu pledează, la rândul lor, pentru o schimbare de model, cu o reducere a suprafețelor irigate și utilizarea culturilor care consumă mai puțină apă. „Trebuie să ne adaptăm cererile la resursele efectiv disponibile”, insistă Fondul Mondial pentru Natură (WWF).

O analiză împărtășită, cu o nuanță, de Gabriel del Barrio. „Trebuie să găsim un echilibru” pentru a satisface nevoile alimentare fără a pune în pericol solul, spune cercetătorul. Ceea ce solicită la „gestionarea solului în cel mai durabil mod posibil”, pentru a evita să avem terenuri „lipsite de viață”.