Sportul și cultura în micile orașe, la un pas de distrugere prin ordonanța austerității. Câți angajați ar putea fi dați afară

Orașele mici și mijlocii riscă să devină zone lipsite de viață culturală sau de activități sportive organizate întrucât proiectul de ordonanță de urgență prin care Guvernul vrea să reducă cheltuielile în sectorul public conține prevederi cu impact devastator în ce privește sportul și cultura din orașele mai mici. Practic, Guvernul interzice primăriilor să finanțeze la nivel rezonabil instituțiile culturale sau cluburile sportive din subordinea municipalităților.

„România abrutizată” ca program guvernamental

Reacția din mediul cultural a fost promptă, însă afectate vor fi și cluburile sportive municipale care vor avea o finanțare mult redusă, pentru care vor trebui să concureze cu instituțiile culturale și cultele religioase. „Începând cu exercițiul bugetar al anului 2024, la elaborarea și aprobarea bugetelor locale, cheltuielile efectuate de autoritățile publice locale aferente capitolului bugetar 67: Cultură, Recreere, Religie și Sport nu pot depăși 7,5% din veniturile proprii realizate în exercițiul bugetar precedent”, este una din prevederile din ordonanță.

Conjugat cu o altă prevedere, articolul va face ca activitățile culturale și sportive de masă din orașele mici și mijlocii să devină istorie întrucât instituțiile publice cu personalitate juridică aflate în subordonarea autorităților publice centrale sau locale își pot desfășura activitatea dacă îndeplinesc următoarele condiții cumulative: a) au un număr de peste 50 de posturi; b) activitățile desfășurate de instituțiile publice nu se suprapun peste alte activități desfășurate de alte instituții publice cu același obiect de activitate.

Paradoxal, prevederea răsplătește autoritățile și instituțiile supradimensionate, care trec de 50 de angajați, în timp ce primăriile care controlează instituții cu o schemă de personal mai redusă vor trebui să le desființeze sau să le comaseze, iar astfel să rezulte o reducere cu 15% a numărului de angajați și cu 15% a cheltuielilor de funcționare.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Marile orașe vor fi mai puțin afectate în ce privește activitățile cultural-sportive, întrucât unele teatre și cluburi sportive municipale vor supraviețui prin comasare. De asemenea, unele instituții culturale, precum teatrele naționale sau muzeele de importanță națională primesc finanțare de la Ministerul Culturii astfel că nu vor cădea sub incidența plafonului de 7,5% impus administrațiilor locale. În schimb, sportul și cultura din orașele mici și mijlocii vor deveni aproape inexistente în cadru instituțional.

Primăriile, oprite să finanțeze sportul și cultura

Un exemplu al consecințelor devastatoare este cel al orașului Miercurea Ciuc, unde atât primarul, cât și directorul teatrului au reacționat imediat după apariția în presă a proiectului de ordonanță. Vladimir Anton, directorul artistic al teatrului din oraș, a inițiat o petiție online împotriva ordonanței în care prezintă consecințele adoptării acesteia în mediul cultural. În primul rând, el avertizează că desființarea/ comasarea teatrelor cu mai puțin de 50 de angajați va duce din start la dispariția unei treimi dintre aceste așezăminte culturale, fiind vorba în majoritate de teatrele de copii și de tineret, precum și de teatrele cu spectacole în limbi ale minorităților.

Și mai gravă este socotită plafonarea cheltuielilor de către primării. „Reducerea sub 7,5% a capitolului bugetar 67, înseamnă concret reducerea bugetului majorității teatrelor din provincie cu 50%. Doar ponderea salariilor din bugetul unui teatru e în medie de 80%. Înjumătățirea efectivă a bugetului înseamnă faliment”, se spune în textul petiției. Vladimir Anton nu crede nici în argumentul că plafonarea ar putea limita tot felul de petreceri bugetivore, precum concerte gratuite, târguri de diverse feluri și alte asemenea evenimente la care recurg unii primari pentru a-și menține popularitatea. Dimpotrivă, aceștia ar putea tăia și mai mult de la instituțiile culturale serioase pentru a avea bani pentru evenimente festiviste cu acces gratuit.

Însă primarul din Miercurea-Ciuc, Korodi Attila, a prezentat o imagine chiar mai sumbră decât cea din petiție. Sportul și cultura din oraș nu doar că vor fi afectate în aceeași măsură, dar riscă să dispară cu totul, chiar dacă municipalitatea ar fi dispusă să le susțină. Miercurea-Ciuc obține 112.000.000 lei din venituri proprii, iar plafonarea fondurilor pentru cultură, sport și religie la 7,5% ar face alocarea să scadă de la 21.000.000 lei la doar 8.400.000 lei pentru susținerea Teatrului Municipal, a ansamblului de dans, a Muzeului Național Secuiesc și a clubului sportiv municipal, fără niciun leu investiție. În plus, toate acestea vor trebui contopite într-o singură instituție.

Digisport.ro

FOTO "Arată dezgustător". S-a umplut de mușchi după retragere, dar un fost coleg l-a pus la punct: "N-aș face la fel"

„Dacă lăsăm investițiile deoparte, înseamnă că de la fiecare instituție trebuie să dăm drumul la trei pătrimi din oameni. Teatrul va avea 5-6 artiști, ansamblul 5-6 dansatori, poate un antrenor la clubul sportiv”, a spus Korodi, într-o postare pe Facebook, adăugând că acest lucru înseamnă desființarea efectivă a instituțiilor culturale și sportive din reședința județului Harghita.

Bani pierduți din fonduri europene

Mai mult, acest lucru va însemna că România va trebui să stopeze investiții care sunt eligibile pentru finanțare europeană sau prin PNRR. „Putem reabilita Teatrul Municipal prin PNRR, numai că nu o să mai avem teatru. Reabilităm galeria Nagy Imre, care a împlinit 50 de ani. O reabilitare pentru ce? Că nu o să fie nimeni înăuntru (…) O să avem asfaltări, omul se duce la serviciu și vine acasă, dar seara nu are ce să facă pentru că omorâm esența vieții comunităților: cultura, sportul, educația în afara școlii. Este o decizie pregătită cu superficialitate de câțiva contabili care habar nu au ce înseamnă o comunitate locală”, a conchis primarul din Miercurea-Ciuc.

Ordonanța riscă să afecteze major și patrimoniul cultural construit, prin trecerea direcțiilor județene de cultură din subordinea Ministerului Culturii în cea a consiliilor județene. Măsura a fost contestată inclusiv din interiorul administrațiilor locale. Clotilde Armand, primarul Sectorului 1, susține că direcțiile de cultură au fost un obstacol important pentru rechinii imobiliari care vor să construiască în zone importante. Trecerea în subordinea autorităților locale face direcțiile mai vulnerabile la influență politică și a mediului de afaceri.

„Sunt mulți dezvoltatori care au cumpărat terenuri în zone protejate pentru a face complexe rezidențiale, inclusiv în jurul lacului Herăstrău. Dacă până acum nu puteau construi fiindcă este zonă protejată și monument istoric și nu primeau aviz de la Direcția de Cultură, situația se schimbă radical. Patrimoniul național din centrele istorice este în pericol, la mâna mafiei imobiliare, dacă Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă vor adopta această OUG”, a scris Clotilde Armand pe o rețea de socializare.