Secretarii de stat demiși vor putea rămâne în ministere. Cadoul ascuns din ordonanța reducerii cheltuielilor

Proiectul de ordonanță de urgență prin care Guvernul vrea să reducă cheltuielile din sectorul public se referă inclusiv la funcțiile deținute de secretarii de stat și subsecretarii de stat al căror număr ar trebui redus cu 20%. Nu doar că procentul este prea mic pentru reducerea funcțiilor la nivelul dinainte de constituirea coaliției dintre PSD și PNL, ci deschide calea pentru ca unii dintre acești secretari să rămână angajați în sectorul public.

Secretarii de stat vor fi mai mulți decât în guvernul Cîțu

„Numărul funcțiilor de demnitate publică efectiv ocupate la nivelul secretarilor de stat/subsecretarilor de stat/vicepreședinților și a funcțiilor de demnitate publică asimilate acestora se reduce până cel târziu la data de 1 ianuarie 2024 cu minim 20%”, se arată în articolul V al proiectului de ordonanță publicat de Digi24.

În momentul de față, în cadrul ministerelor sunt nu mai puțin de 97 posturi de secretar de stat și 23 posturi de subsecretar de stat. Într-o analiză FANATIK din luna iulie se arată că 14 funcții de secretar de stat sau subsecretar erau neocupate din cele 120 de posturi de adjuncți de ministru. Asta înseamnă că  procentul de 20% se aplică la 106 posturi, de unde rezultă că 21 dintre secretarii de stat își vor pierde funcțiile. De pe urma reducerii vor rămâne 86 de asemenea funcții, numai că în guvernul Cîțu (PNL-USR-UDMR) care a precedat coalizarea liberalilor cu social-democrații erau doar 80 de asemenea posturi.

De asemenea, textul ordonanței prevede că măsura trebuie implementată cel mai târziu până pe 1 ianuarie 2024, ceea ce înseamnă că demnitarii vizați mai au asigurate câteva luni bune de salariu, precum și timp arhisuficient să-și caute alte locuri de muncă. Numai că se pare că Guvernul are deja în plan să-i păstreze și de la anul pe politrucii instalați la conducerea ministerelor în aceleași instituții, chiar dacă pe funcții inferioare ierarhic.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

„Austeritatea” printre bugetari a guvernului Ciolacu pare a fi gândită astfel încât numărul acestora să nu scadă ci, în cel mai rău caz, unii să ajungă pe funcții inferioare celor deținute. „Personalul cu funcții de conducere eliberat din funcție ca urmare a reorganizări activității entităților prevăzute la alin.(2) beneficiază de drepturile prevăzute de lege inclusiv de asigurarea unui post de execuție în cadrul entităților unde acesta și-a desfășurat activitatea”, se spune în articolul VI, alineatul 5 al proiectului de ordonanță.

Politizare mascată în austeritate

În caz că nu există poziții vacante pentru cei retrogradați în funcții de execuție, se acordă chiar posibilitatea suplimentării posturilor. Iar măsura nu este valabilă doar pentru secretarii de stat, ci pentru o serie întreagă de oameni care-și datorează funcțiile actuale susținerii politice de care au beneficiat. Alineatul 2 al articolului menționat enumeră toate entitățile în care această măsură se aplică:

a) autorități publice de interes central și local;
b) ministere și celelalte autorități publice centrale asimilate ministerelor unde conducătorii autorităților publice sunt asimilați funcției de demnitate publică la nivel de ministru;
c) autorități naționale de reglementare/agenții naționale și alte entități publice de interes național;
d) instituțiile publice de subordonare centrală/locală ai căror conducători au calitatea de ordonatori de credite;
e) institutele naționale de cercetare indiferent de subordonarea/coordonarea/autoritatea unde acestea se află;
f) instituțiile/entitățile publice aflate în coordonarea /subordonarea /autoritatea ministerelor, autorităților naționale ai căror conducători sunt asimilați funcțiilor de demnitate publică de miniștri sau secretari de stat, autorităților publice locale;
g) instituțiile/entitățile publice autonome aflate în subordonarea/ coordonarea /autoritatea Parlamentului;
h) Casa Națională de Pensii și casele teritoriale de pensii, inclusiv casele de pensii speciale;
i) Casa Națională de Asigurări de Sănătate inclusiv casele de asigurări de sănătate teritoriale;
j) alte entități publice a căror finanțare este asigurată din fonduri publice sau a căror finanțare este asigurată din taxele/tarifele colectate ca urmare a activității desfășurate.

Deși prezentată ca o măsură de austeritate, reglementarea deschide calea către o politizare chiar mai amplă a sectorului public. Persoanele care au obținut funcții de conducere cu sprijin politic au dezavantajul că schimbarea de putere le poate aduce la fel de ușor demiterea. Retrogradarea lor pe funcții de execuție îi pune, în multe cazuri, în categoria funcționarilor publici, mult mai protejată la schimbările politice, chiar dacă pe salarii mai mici.

Digisport.ro

FOTO Milionarul român a ieșit din spital și nu a stat pe gânduri! Unde a fost surprins

Prin măsurile de economisire a banului public, se creează posibilitatea unei politizări ample a sectorului public, întrucât politrucii actualei puteri vor rămâne bine înfipți în structurile statului român, chiar cu posibilitatea revenirii pe funcțiile anterioare de conducere, pe motiv că sunt „profesioniști” care provin din interiorul sistemelor în care lucrează. Asta cu toate că ei au fost propagandiști sau lipitori de afișe pentru partide în campaniile electorale.

Falsă plafonare a salariilor

O altă prevedere a ordonanței menită să creeze iluzia austerității în sectorul public este legată de falsa plafonare a salariilor șefilor de instituții din subordinea Parlamentului. „Conducătorii agențiilor/ autorităților/ instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea Parlamentului României, respectiv președinții/ vicepreședinții/ directorii generali/ directorii executivi și alte funcții similare pentru conducerea agențiilor/ autorităților/ instituțiilor autonome nu pot depăși un nivel al remunerației brute lunare mai mare de 6 ori decât indemnizația brută lunară pentru funcția de demnitate publică de ministru”, prevede proiectul.

Numai că niciuna dintre instituțiile vizate nu dă salarii atât de mari, echivalentul a nu mai puțin de 76.658 lei pe lună, cu excepția Autorității de Supraveghere Financiară și a Băncii Naționale, iar șefii acestor două instituții ar ajunge la acest nivel doar cu ajutorul diverselor bonusuri și sporuri. Practic, plafonarea este mai mult o dezlegare la majorări viitoare de salarii în rândul unor instituții ai căror șefi sunt numiți tot politic, după cum a scris FANATIK.