News

Sporul pentru „complexitatea muncii”, ultima găselniță a guvernanților pentru creșterea salariilor bugetarilor. Statul român continuă să majoreze lefurile angajaților săi

Statul român continuă să majoreze lefurile angajaților săi din administrația centrală prin metode care contravin prevederilor Legii salarizării în sectorul public, adoptată în 2017.
03.06.2022 | 10:03
Sporul pentru complexitatea muncii ultima gaselnita a guvernantilor pentru cresterea salariilor bugetarilor Statul roman continua sa majoreze lefurile angajatilor sai
Spor la leafă pentru bugetari pentru „complexitatea muncii”/ Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Legea 154/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice părea să stabilească reguli și ierarhii de salarizare care să facă previzibile și echitabile veniturile angajaților statului, însă funcționarii din ministere au continuat să beneficieze de majorări salariale, de care ceilalți bugetari nu au avut parte. Unul dintre trucurile utilizate este majorarea salariului de bază pentru „complexitatea muncii”.

„Complexitatea muncii”, o invenție a birocraților români

Parlamentul a adoptat, marți, legea prin care funcționărimea din ministerele Transporturilor și Culturii este inclusă printre cei care vor avea un salariu de bază cu 15% mai mare „pentru complexitatea muncii”. Teoretic, nu este vorba de un spor întrucât nu este menționat ca atare în Legea salarizării. Practic însă, este un beneficiu suplimentar care, nefiind inclus oficial în categoria sporurilor, lasă loc unor alte sporuri.

ADVERTISEMENT

Legea 153 stipulează că sporurile nu pot depăși 30% din salariul de bază, acestea fiind sporul de noapte, sporul pentru ore suplimentare, sporul pentru handicap ș.a. Suplimentul pentru „complexitatea muncii”, nefiind inclus legal printre acestea, nu este luat în calcul la stabilirea nivelului maxim de 30% al sporurilor astfel că bugetarii vor lua în mână mai mulți bani decât ar fi luat dacă venitul „pentru complexitatea muncii” era menționat explicit ca un spor.

Statul român a ajuns la concluzia că hoardele de funcționari de prin ministere au o muncă din cale-afară de complexă la mai puțin de un an după ce Legea 153 intrase în vigoare astfel că aceasta a fost completată în martie 2018 cu următorul articol: „Funcționarii publici din cadrul aparatului Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Sănătății, Ministerului Educației și Cercetării, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și din instituțiile aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea acestora, funcționarii publici din cadrul aparatului Administrației Prezidențiale, Secretariatului General al Guvernului și Ministerului Justiției, precum și funcționarii publici parlamentari din serviciile Parlamentului, cu excepția celor prevăzuți la pct. 1 și 2, beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%.

FANATIK SUPERLIGA

ADVERTISEMENT

Bătălia pentru muzicologii nației

Prin legea adoptată marți sunt adăugați în categoria „complecșilor” două ministere care au fost  omise în urmă cu patru ani: Ministerul Transporturilor și Ministerul Culturii. Amendamentul prin care acest lucru a fost făcut posibil a fost justificat de inițiatori doar în cazul Ministerului Culturii.

Atât Ministerul Culturii, cât si serviciile publice deconcentrate ale acestuia întâmpină greutăţi în atragerea de specialişti care să înlocuiască persoanele cu experienţă şi vechime care părăsesc instituţia prin pensionare, transfer si prin renunţare la funcţia publică insuficient remunerată. De asemenea, nivelul scăzut al salariilor împiedică recrutarea tinerilor specialişti în domenii cheie (arhitecți, istorici, filologi, teatrologi, muzicologi, arheologi, arhitecţi, etnologi, muzeografi, manageri, economişti, ingineri, jurişti), care au oferte mai bune pe piața muncii”, se spune în raportul comisiei de muncă privind proiectul de lege. După mintea inițiatorilor, mediul privat ar seduce cu lefuri mari teatrologii, muzicologii și muzeografii nației, lăsând pustii culoarele Ministerului Culturii.

ADVERTISEMENT

În cazul celor de la Transporturi, parlamentarii puterii din comisie nici măcar nu s-au obosit să ofere o justificare pentru suplimentarea salariului de bază cu 15% pentru „complexitatea muncii”. Ar fi fost și greu în condițiile în care acesta este ministerul care s-a ocupat de autostrăzile neconstruite și a adus sistemul feroviar în stadiul în care trenurile circulă cu viteze mai mici decât în perioada interbelică.

Un spor acordat arbitrar

Însă nu doar ministerele au fost beneficiare ale acestui spor mascat. Tot 15% primesc și salariații de la Agenția Națională de Integritate, Agenția Națională de Achiziții Publice, Casa Națională de Asigurări de Sănătate. În schimb, pentru Consiliul Concurenței și Oficiul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor complexitatea muncii este răsplătită cu numai 10%.

ADVERTISEMENT

Legislația nu oferă niciun criteriu de definire a complexității muncii și nici vreo justificare pentru care unele instituții beneficiază de acest spor și altele nu sau de ce cuantumul variază între instituții. Astfel că inechitățile din sistemul public pe care intenționa să le corecteze Legea salarizării unitare au fost reinstituite prin modificările ulterioare.

ADVERTISEMENT

 Reforma abandonată de PNL și UDMR

Surprinzătoare este schimbarea de atitudine a PNL și a UDMR care, în urmă cu mai bine de un an, pe când guvernau alături de PSD, promiteau o reformă a sistemului de sporuri acordate lefegiilor statului prin care acestea să fie condiționate de performanța obținută. La începutul anului 2021, premierul Florin Cîțu anunța că partidele aflate atunci la guvernare lucrau la o nouă lege a salarizării. „Prin această lege a salarizării încercăm ca acei oameni buni din sectorul public să fie remuneraţi, acei oameni care merită să primească mai mulţi bani şi nu cei care stau pe lângă ei şi primesc salariu”, spunea Florin Cîțu în martie 2021.

Și președintele UDMR, Kelemen Hunor, promitea că guvernanții vor mai tăia din lista lungă a sporurilor bugetarilor. „Există un spor de risc când lucrezi la calculator. Nu cred că trebuie păstrat, pentru că toată lumea lucrează la calculator. În secolul 21 să spui că este un risc să lucrezi la calculator, atunci aruncă și telefonul mobil la gunoi și să nu mai deschizi calculatorul. Nu se poate, nu cred că există un astfel de risc”, spunea Kelemen.

Însă PNL și UDMR au lăsat baltă subiectul sporurilor bugetarilor, iar după ce s-au aliat cu PSD, s-au raliat social-democraților în încercarea de a-și fideliza slujbașii statului în perspectiva alegerilor din 2024.

CLIPUL ZILEI LA FANATIK SUPERLIGA