Studiu. Cum circulă coronavirusul în plămâni. Ce influență are încărcătura virală asupra gravității bolii

Atunci când inhalăm particule de coronavirus, mai mult de 65% din încărcătura virală ajunge în cele mai adânci zone ale plămânilor. Leziunile apărute la nivelul celulelor de aici conduc la o saturație de oxigen scăzută în sânge, arată o nouă cercetare, care a mai descoperit și că aerosolii ajung mai degrabă în plămânul drept decât în cel stâng.

Autorul principal al noului studiu, dr. Saidul Islam, de la University of Technology Sydney, spune că deși există studii care arată cum circulă aerosolii încărcați cu particule virale în partea superioară a plămânilor, acest studiu este primul care investighează circulația acestora în partea inferioară a acestor organe vitale.

”Plămânii noștri seamănă cu ramurile unor copaci, care se divid de până la 23 de ori în structuri din ce în ce mai mici. Datorită dificultății acestei geometrii, e foarte greu de creat o simulare precisă. Totuși, am putut să modelăm ceea ce se întâmplă în primele 17 ramuri ale căilor aeriene”, a declarat medicul.

”În funcție de rata respirației, între 32 și 35% din încărcătura virală ajunge în primele 17 ramuri. Asta înseamnă că două treimi din particulele de coronavirus ajung în cele mai adânci zone ale plămânilor, unde se găsesc alveolele”, arată dr. Islam.

Digi24.ro

Ministrul Muncii a anunțat datele exacte la care vor fi virate pensiile pe luna mai

Sistemul alveolar este critic pentru abilitatea plămânilor de a absorbi oxigen, astfel că prezența unei cantități mari a virusului în această regiune, alături de inflamația cauzată de răspunsul sistemului imun al corpului, poate duce la leziune grave, reducând cantitatea de oxigen în sânge și crescând riscul de deces.

Studiul mai arată și că încărcătura virală ajunge mai degrabă în plămânul drept. Asta se întâmplă din cauza structurii anatomice foarte asimetrice a plămânilor și a modului în care aerul circulă prin fiecare lob.

Cercetarea de acum este susținută și de un studiu al mai multor tomografii computerizate ce au analizat plămânii mai multor pacienți ce au trecut prin boală. Aceste tomografii arată că zonele mai infectate și mai afectate sunt cele prezise de către modelul Dr. Islam.

Cercetătorii au modelat trei fluxuri diferite, de 7,5, 15 și 30 litri pe minut și au descoperit că depozitarea virală are loc la o rată ridicată în cazul unui flux mai scăzut.

Digisport.ro

”60 de milioane de căutări. E un brand în toată lumea”. Clubul din SuperLiga care a dat lovitura

Descoperirile au implicații nu doar cu privire la Covid-19, ci și la modul în care pot fi îmbunătățite nebulizatoarele, folosite pentru a livra medicamente direct în căile respiratorii.

”În mod normal, când inhalăm medicamente dintr-un nebulizator, majoritatea cantității ajunge în tractul respirator superior și doar o mică parte ajunge în zonele inferioare”, arată medicul, autor principal al studiului.

”Astfel, încercăm să dezvoltăm dispozitive care pot ținti către anumite regiuni ale plămânilor. Sperăm să putem construi și modele specifice ale plămânilor, în funcție de vârstă și de pacienți, pentru a înțelege mai bine cum aerosolii de SARS=CoV-2 afectează pe fiecare în parte”, afirmă Dr. Suvash Saha, coautor și lider al grupului de Simulări Computerizate de la UTS, conform sciencedaily.com.

OMS a actualizat recent sfaturile cu privire la importanța transmisiei aerosolilor, avertizând că deoarece aceștia pot rămâne suspendați în aer, zonele interioare aglomerate și cele cu ventilație slabă prezintă riscuri importante pentru transmiterea Covid-19.

”Atunci când folosim un spray deodorant, cele mai mici particule ale lichidului ajung pe noi sub formă gazoasă, datorită presiunii mari cu care sunt expulzate din recipient. Într-o manieră similară, atunci când o persoană infectată vorbește, cântă, strănută sau tușește, virusul este răspândit în aer și îi poate infecta pe cei din preajmă”, arată dr. Saha.

Studiul are și alte aplicații, cercetătorii folosind dispozitive portabile pentru a examina calitatea aerului – inclusiv analizând concentrația de particule PM2,5 și PM10, dar și de gaze, precum dioxid de carbon, dioxid de sulf sau formaldehidă, în spații închise, cum ar fi vagoanele de tren.