SUA nu sunt pregătite pentru un război între marile puteri. Axa inamicilor care se strânge în jurul lui Putin

Statele Unite nu sunt pregătite pentru un război al marilor puteri. Lecțiile care trebuie învățate din Ucraina, și acum din Israel, sunt că Washingtonul și aliații săi lor trebuie să reconsidere modul în care sunt construite propriile armate, consideră Andrew A. Michta, cercetător și director al Scowcroft Strategy Initiative la Atlantic Council of the United States.

SUA, în fața unui teatru militar extins

Recenta alocuțiune din Biroul Oval a președintelui Statelor Unite, Joe Biden, a marcat un moment cheie în competiția tot mai acerbă dintre America și aliații săi, pe de o parte, și axa dictaturilor care se coagulează în jurul Rusiei, Chinei, Iranului și Coreei de Nord, pe de altă parte. Discursul a contopit efectiv războiul din Ucraina și războiul mai larg, care se pregătește în Orientul Mijlociu, în două teatre ale aceluiași conflict. Iar dacă gruparea Hezbollah va ataca acum și ea, aceasta va pune SUA și aliații săi în fața unui teatru extins în mod semnificativ, punând din nou la încercare resursele militare.

În același timp, Taiwanul pare a fi și mai probabil să apară ca o a treia sferă de conflict în următorii câțiva ani – sau poate chiar mai devreme. Iar Beijingul și-a sporit armata la scară largă – Marina Armatei Populare de Eliberare este deja mai mare numeric decât Marina SUA, în timp ce forțele sale terestre și forțele nucleare cresc rapid.

Adversarii Americii se pregătesc de război

Între timp, indiferent de cât durează războiul din Ucraina, Rusia este ocupată cu extinderea producției de blindate – inclusiv cu recuperarea echipamentelor deteriorate de pe câmpul de luptă – în timp ce în țară funcționează un sistem de producție de război. Moscova a arătat că înțelege importanța cantității, și după un an și jumătate, armata rusă este acum capabilă să lupte și să se mobilizeze în același timp, cu obiectivul de a-și extinde efectivele la 1,5 milioane de oameni.

Digi24.ro

Ministrul Muncii a anunțat datele exacte la care vor fi virate pensiile pe luna mai

Ca să spunem simplu, adversarii Americii se pregătesc de război. Și totuși, la Washington, dezbaterile privind securitatea națională încep rareori cu recunoașterea fundamentală a faptului că China și Rusia își construiesc armate nu pentru a descuraja, ci pentru a ataca. Acesta ar trebui să fie acum punctul de plecare al fiecărei conversații privind cheltuielile de apărare ale SUA și ale aliaților, este de părere Andrew Michta, scrie Politico.

Armatele Occidentului, prea mici pentru noi conflicte

Cheltuielile masive cu arme, muniții și vieți omenești în Ucraina ar trebui să fie un semnal de alarmă. Iar SUA trebuie să înceapă să se întrebe dacă modelul său de forță exclusiv voluntară este capabil să genereze capacitățile militare de care are nevoie – mai ales când vine vorba de rezervele antrenate. Dar aceasta nu este doar o problemă a SUA – modelul forței profesioniste de tip „all-volunteer” (AVF) a devenit dominant în tot Occidentul. Și, având în vedere noile realități cu care ne confruntăm în Europa și Asia, este timpul să regândim situația.

„Trebuie să recunoaștem că numărul actual de bărbați și femei în uniformă pur și simplu nu este la înălțimea sarcinilor. Forțele terestre, de pe mare și forțele aeriene ale Occidentului sunt pur și simplu prea mici pentru a răspunde atât în Atlantic, cât și în Pacific – cele două teatre interconectate care vor defini rezultatul oricărui conflict global viitor.

Soluția în acest caz nu este de a „pivota spre Asia”, ci de a reconstrui forțele occidentale cu redundanță necesară a rezervelor. În esență, în această lume din ce în ce mai instabilă, este imperativ ca SUA să își crească cheltuielile pentru apărare și să regândească pe ce cheltuie banii și cum își generează forțele. Atât China, cât și Rusia, iar acum din ce în ce mai mult Iranul, au răsturnat ideea că o competiție pașnică se va desfășura într-un cadru economic globalizat, iar Washingtonul trebuie să se trezească la această realitate”, scrie analistul american.

Digisport.ro

A doua cea mai bogată soție de fotbalist nu s-a ferit să spună lucrurilor pe nume despre viața privată: ”Acesta e prețul”

Staționare permanentă, nu prezență prin rotație

Descurajarea în Europa și Asia necesită o staționare permanentă – nu prezența prin rotație care a fost o măsură provizorie pentru a evita alegerile dificile. Dacă NATO vrea să supraviețuiască ca alianță viabilă, descurajarea și apărarea teritorială colectivă în Europa trebuie să fie noul obiectiv.

În plus, în Asia, garanțiile bilaterale de securitate și eforturile regionale de stabilizare a zonei trebuie să fie susținute de o desfășurare a SUA și a aliaților. Pe măsură ce intrăm într-o perioadă de instabilitate sistemică prelungită, menținerea acestor două echilibre regionale pentru a nu se transforma într-un război total între marile puteri va face diferența între pace și un conflict mai amplu, care s-ar putea transforma într-o conflagrație globală.

Pentru aceasta, America trebuie să revadă modul în care își construiește forțele armate și armele. Un exemplu în acest sens: anul trecut, forțele terestre au avut un deficit de recrutare de 25 %, iar anul acesta, înrolările nu ți-au atins obiectivele. Marina nu și-a atins nici ea obiectivele de recrutare, iar dotarea navelor americane devine din ce în ce mai dificilă.

Securitatea vs. dependența de China

De asemenea, SUA trebuie să decidă ce centre geopolitice sunt esențiale pentru securitatea internă și pentru prosperitatea continuă a cetățenilor săi. Trebuie să readucă prioritățile de securitate națională în procesul de luare a deciziilor în materie de politică economică, învățând din nou ceea ce generațiile anterioare știau și noi se pare că am uitat în ultimii 30 de ani – că nu putem fi dependenți de adversar pentru elementele esențiale necesare pentru a susține societatea și apoi să ne așteptăm să învingem în cazul în care acel adversar alege să intre în război.

Relocarea lanțurilor de aprovizionare critice și crearea de suplimente în sistemul nostru de aprovizionare prin „friend-shoring” nu mai este o chestiune de rediscutare a globalizării. Este o prioritate vitală de securitate națională atât pentru SUA, cât și pentru aliații săi.

În cazul în care SUA vor fi forțate să intre într-un război, nu va fi timp pentru a compensa carențele sau pentru a stoca arme și muniții. Lecțiile care trebuie învățate din Ucraina, și acum din Israel, sunt că SUA și aliații săi trebuie să regândească modul în care sunt construite armatele lor, astfel încât să existe o cale de urmat pentru a pune în teren o forță mare cu greutatea necesară – în cazul în care o urgență națională o cere. Avem nevoie de un nou sentiment de urgență cu privire la amenințarea cu care ne confruntăm și trebuie să acționăm acum, conchide Andrew A. Michta.