Suprafeţele şi materialele care distrug orice bacterie sau virus: “Este foarte important să ne pregătim deja pentru următoare luptă. Nu ştim când va veni”

Noul coronavirus de arată că poate rezista câteva zile pe diverse suprafeţe obişnuite. Specialiştii consideră că oamenii trebuie să îşi îndrepte atenţia şi spre aceste aspect şi să creeze suprafeţe care să distrugă virusurile. 

Un nou front de luptă împotriva bacteriilor şi a virusurilor: suprafeţele

Zece milioane de decese pe an ar putea fi provocate de microbii care provoacă boli şi care dezvoltă rezistenţă la cea mai bună apărare împotriva lor, antibioticele. În acest moment, 700.000 de oameni mor în fiecare an din cauza bolilor rezistente la medicamente, anunţă BBC.

În ultimul deceniu, lista medicamentelor pe care le putem folosi împotriva bacteriilor dăunătoare a scăzut. În acelaşi timp, alte organisme provocatoare de boli: ciuperci, viruşi, paraziţi, dezvoltă imunităţi la medicamentele pe care le folosim pentru a le trata. Asta înseamnă că bolile pe care le provoacă sunt din ce în ce mai greu de tratat.

“Dacă nu facem nimic, peste 10 milioane de oameni ar putea fi ucişi anual de aceste boli”

Cercetătorul de boli infecţioase de la Imperial College London, Gerald Larrouy-Maumus, trage un semnal de alarmă: “Dacă nu facem nimic, peste 10 milioane de oameni ar putea fi ucişi anual de aceste boli”

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

El este unul dintre cei care caută noi modalităţi de a combate rezistenţa antimicrobiană. Planul său este de a transforma chiar suprafeţele pe care mulţi dintre aceşti agenţi patogeni le folosesc pentru a se răspândi de la om la om în arme împotriva lor.

“Suprafeţele pe care le atingem în rutina de zi cu zi pot fi un vector de transmisie”, susţine Larrouy-Maumus. Într-adevăr, virusul care provoacă COVID-19 poate persista pe carton până la 24 de ore, în timp ce pe plastic şi oţel poate rămâne activ timp de 3 zile. Virusuri precum E-coli sau MRSA pot supravieţui câteva luni pe suprafeţe. Asta subliniază importanţa dezinfectării şi curăţării continue a suprafeţelor care sunt atinse frecvent.

“Cuprul este o suprafaţă foarte bună pentru a fi folosită şi este utilizată de omenire de trei milenii”

Prin simpla schimbare a texturii suprafeţelor pe care le folosim sau acoperirea lor cu unele substanţe care ucid bacteriile şi viruşii mai rapid, unii oameni de ştiinţă speră că să putem înfrânge organismele infecţioase înainte de a intra chiar în corpul nostru.

Larrouy-Maumus susţine că cel mai bun pariu sunt în acest moment aliajele cupru. Ionii din aceste aliaje sunt antivirale şi antibacteriene, capabile să ucidă peste 99,9% dintre bacterii în doar două ore. Cuprul este mai eficient decât argintul, care are nevoie de umezeală pentru a-şi activa proprietăţile anti-microbiene.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

“Cuprul este o suprafaţă foarte bună pentru a fi folosită şi este utilizată de omenire de trei milenii. Grecii din antichitate foloseau cupru pentru gătit şi pentru uz medical

Cu toate acestea, azi nu este utilizat pe scară largă în instalaţiile medicale. Este scump şi mai greu de curăţat fără a provoca coroziuni, iar multor oameni nu le plac astfel de materiale. Nu toată lumea vrea să stea pe un scaun de toaletă metalic, de exemplu. 

Acest lucru a însemnat că de-a lungul timpului cuprul a fost înlocuit cu oţel inoxidabil şi apoi plastic, ceea ce are avantajul de a fi uşor şi ieftin, astfel încât poate fi folosit o singură dată, ceea ce înseamnă că nu trebuie sterilizat din nou”, a spus Larroy-Maumus.

“Suntem înconjuraţi de infecţii, deci nu este ceva neobişnuit împotriva a ceea ce luptăm în acest moment”

Deşi nu ar fi posibilă acoperirea suprafeţelor cu cupru, Larrouy-Maumus consideră că folosirea metalului în aliaje, pentru mânere ale uşilor şi a altor suprafeţe atinse frecvent, ar putea duce la reducerea contaminării şi la reducerea răspândirii microbilor.

Modificarea texturii suprafeţelor ar putea oferi alte modalităţi de apărare împotriva bolilor infecţioase: “Aripile de insecte Cicada sunt renumite pentru efectul lor de auto-curăţare. Practic, este un mecanism unic dezvoltat de natură”, a spus Elena Ivanova pentru BBC, biochimist molecular la o universitatea din Australia.

Problema la rezistenţa antimicrobiană este cu atât mai mare cu cât lumea luptă pentru împotriva virusului COVID-19. Riscul de infecţii secundare cauzate de bacterii prelevate de la pacienţi în spital este unul considerabil. Un studiu a arătat că 50% dintre pacienţii care au murit la un spital din China de COVID-19 au fost, de asemenea, infectaţi cu un alt agent patogen.

Antibioticele sunt, de asemenea, frecvent administrate pacienţilor cu coronavirus, chiar dacă nu fac nimic împotriva virusului în sine, însă există temeri că virusul COVID-19 ar putea alimenta alte infecţii bacteriene rezistente la antibiotice la pacienţi.

“Suntem înconjuraţi de infecţii, deci nu este ceva neobişnuit împotriva a ceea ce luptăm în acest moment. Este foarte important să ne pregătim deja pentru următoare luptă. Nu ştim când va veni”, spune profesorul Larrouy-Maumus.