News

Sute de milioane, costul pentru întârzierea reformării pensiilor speciale. Ineficiența Ministerului Muncii, plătită de români

România nu va respecta termenul fixat prin PNRR pentru reforma sistemului de pensii speciale, ceea ce va menține o povară de sute de milioane de lei pentru doar câteva luni.
06.12.2022 | 18:40
Sute de milioane costul pentru intarzierea reformarii pensiilor speciale Ineficienta Ministerului Muncii platita de romani
Întârzierile în implementarea PNRR, costisitoare pentru români Colaj Fanatik/Foto: Hepta
ADVERTISEMENT

Marius Budăi, ministrul Muncii, a anunțat că depășirea termenului de 31 decembrie, fixat pentru reforma pensiilor speciale, nu va duce la pierderea unor bani alocați României prin PNRR întrucât Comisia Europeană ar fi dispusă să treacă cu vederea o întârziere. Ce nu spune ministrul este că la o întârziere de două luni, varianta probabilă în momentul de față, românii vor plăti încă 200 de milioane din buzunarele lor pentru plata pensiilor speciale.

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România și-a asumat obligația de a așeza sistemul de pensii speciale pe baze noi, astfel încât costurile acestora să fie reduse. Termenul fixat ere pentru trimestrul IV al acestui an, adică până la 31 decembrie 2022.

ADVERTISEMENT

Termenul nu viza depunerea unui proiect de lege în acest sens, cum lasă să se înțeleagă ministrul, ci intrarea sa în vigoare. Astfel, ca indicator al implementării în PNRR este trecut „dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale.

Nu doar că proiectul nu a fost depus, ci Ministerul Muncii încă se mai află în faza de dezbateri. „Începând de ieri (luni – n.r.) am început dezbaterile într-o comisie tripartită, ca să îi spunem aşa. Am avut în prima parte a zilei vizita specialiştilor biroului din Houston al Băncii Mondiale, avem după-amiază şi spre seară discuţii cu specialiştii de la Comisia Europeană. Continuăm aceste discuţii pe toată perioada acestei săptămâni urmând să mai solicităm nişte date de la ministerele implicate cu aceste legi, apoi să avem ultima analiză şi un studiu de impact. Cu siguranță suntem pe drumul cel bun”, a declarat Marius Budăi.

ADVERTISEMENT

Invitat să comenteze temerile legate de depășirea termenului de 31 decembrie, Budăi a dat asigurări că banii din PNRR nu sunt periclitați. „Din discuţiile avute cu Comisia, nu suntem legaţi atât de tare de termenul de 31 decembrie, cât suntem legaţi de a discuta transparent, iar Comisia a apreciat că am prezentat transparent proiectul de lege articol cu articol într-un videocall. Este mai important să ajungem la un acord final, decât să ne grăbim cu un proiect pe repede înainte (…) Cu siguranţă nu va fi pusă în pericol implementarea PNRR dacă nu va fi depusă până la 31 decembrie”, a mai spus ministrul.

Chiar dacă guvernul a primit o păsuire de la Bruxelles, ministrul Muncii a omis un lucru important: întârzierea se face pe banii noștri, nu pe cei ai oficialilor de la Comisia Europeană, iar acest lucru poate fi cuantificat matematic. Pentru fiecare lună de întârziere, românii trebuie să plătească sume imense pentru plata pensiilor speciale. Acestea au o parte contributivă – plătită prin contribuțiile beneficiarilor pe durata perioadei de muncă – și una care are ca sursă bugetul de stat, adică banii luați prin impozite românilor de rând.

ADVERTISEMENT

Potrivit celor mai recente date, în fiecare lună bugetul de stat trebuie să aloce 116.536.877 lei pentru plata acestor pensii, peste nivelul la care s-ar ridica prin contributivitate. Defalcată, suma menționată se împarte astfel între cele șase categorii de beneficiari de pensii speciale:

  • magistrați: 96.192.740 lei (4.820 de persoane cu o pensie medie de 21.300 lei);
  • personalul aeronautic navigant: 10.107.252 lei (1.338 persoane cu o pensie medie de 11.373 lei);
  • personalul auxiliar de la instanțe și parchete: 4.383.945 lei (1.665 persoane cu o pensie medie de 5.051 lei);
  • corpul diplomatic: 2.124.360 lei (756 persoane cu o pensie medie de 5.772 lei);
  • auditorii Curții de Conturi: 1.915.296 lei (562 persoane cu o pensie medie de 8.476 lei);
  • funcționarii publici parlamentari: 1.813.284 lei (723 persoane cu o pensie medie de 4.935 lei).
ADVERTISEMENT

Aici nu sunt incluse pensiile foștilor parlamentari întrucât nu sunt plătite de Casa Națională de Pensii Publice, ci de către cele două camere ale Parlamentului.

Teoretic, suma de 116,5 milioane urma să scadă considerabil de la 1 ianuarie 2023, dacă guvernul Ciucă ar fi respectat graficul din PNRR. Numai că ritmul lent al ministrului Budăi „pe drumul cel bun”, va face ca banii să fie plătiți în cotinuare tot din buzunarele noastre. Presupunând că Guvernul măcar va depune proiectul de lege până la finele anului, proiectul nu va putea fi adoptat în ianuarie pentru că Parlamentul se va afla în vacanță. Dacă dezbaterile ar decurge într-un ritm accelerat, cel mai devreme legea ar trece de votul final în februarie și s-ar aplica din martie. Astfel că nota de plată finală pentru lentoarea guvernanților va ajunge la 233 de milioane de lei pentru numai două luni. Asta cu condiția ca Parlamentul să adopte repede legea, să nu fie atacată la Curtea Constituțională sau ca președintele să nu ceară reexaminarea.

Pe de altă parte, trebuie spus că povara nu ar fi fost ridicată în întregime de pe umerii contribuabililor întrucât pensiile speciale vor fi păstrate parțial. De altfel, nici în PNRR nu se prevede acest lucru:

Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității. Nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi raționalizate. Pensiile speciale se calculează pe baza principiului contributivității, a vechimii în profesie și a reajustării procentului legat de veniturile obținute. Perioada minimă de cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de pensii. Protecția deciziilor Curții Constituționale se va referi numai la pensiile magistraților, nu și la alte categorii, și se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curții. Nicio pensie specială nu poate depăși venitul obținut în cursul perioadei de cotizare”, sunt sarcinile la care România s-a angajat în ce privește reforma pensiilor speciale.

ADVERTISEMENT