Țara din UE care s-ar putea diviza. Unde ar urma să apară un nou stat independent

Este vorba bineînțeles despre Belgia, statul european ce găzduiește sediile NATO și ale instituțiilor Uniunii Europene, și care de mult timp are o scenă politică complet disfuncțională.

Belgia, statul puternic divizat din inima Europei

„Mai devreme sau mai târziu, Belgia ar putea înceta să mai existe”, scriu jurnaliștii de la Politico într-o analiză privind puternica divizare ce există în statul din inima Europei, stat ce se pregătește de alegeri generale.

Tensiunile dintre Flandra, de limbă olandeză, în nord, și Valonia, de limbă franceză, în sudul țării, amenință cu o criză mult mai mare. Alegerile urmează să aibă loc în iunie 2024. Potrivit sondajelor, partidul de extremă dreapta Vlaams Belang – care dorește să transforme Flandra într-un stat complet independent și separatist – este acum cea mai mare forță politică din țară.

Tom Van Grieken, care a devenit președinte al partidului său când avea doar 28 de ani și care a fost cheia succesului recent al acestuia, a fost ferm în ceea ce privește planurile sale de independență dacă va câștiga.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

“Credem că Belgia este o căsătorie forțată”, a declarat Van Grieken pentru Poltico. “Dacă unul dintre ei vrea să divorțeze, vom discuta asta ca adulți… trebuie să ajungem la o divizare ordonată. Dacă nu vor să vină la masă cu noi, o vom face unilateral”.

Chiar și pentru mulți dintre cei 12,6 milioane de locuitori ai țării, sfârșitul iminent al țării lor ar putea fi o surpriză.

Luptele dure dintre nordul de limbă flamandă și sudul francofon s-au calmat în ultimii ani. Cetățenii flamanzi, cândva defavorizați în ciuda faptului că sunt mai numeroși decât omologii lor francofoni, au acum drepturile lingvistice și competențele politice pe care le-au cerut de mult timp.

“Pentru mulți, bătălia este oarecum dusă”, a declarat Karl Drabbe, un editor cu rădăcini în mișcarea flamandă. În cadrul statului federal belgian, regiunile au acum competențe extinse în ceea ce privește furnizarea de educație, politica agricolă și transporturile.

Digisport.ro

Angajata lui Gigi Becali de la FCSB nu s-a mai ferit și a spus totul: ”Era o povară”. Acum vede lucrurile diferit

“Acest lucru nu a dus la salturi cutremurătoare – dimpotrivă”, a spus Drabbe. Apetitul de a urca “pe baricade” pentru “pași mari în reforma statului” este, prin urmare, limitat, a spus el. Dar liderii Vlaams Belang nu se bazează doar pe politica lor pro-independență pentru sprijin.

Ascensiunea extremei drepte

În UE, extrema dreaptă a crescut în ultimele luni, în contextul în care blocul comunitar se confruntă cu imigrația, creșterea economică lentă și o inflație ridicată. În acest context, partidele populiste și anti-sistem au înregistrat un important sprijin în rândul electoratului.

Belgia este una dintre țările europene care se confruntă cu un aflux major de solicitanți de azil, cu un număr de sosiri similar cu cel din timpul crizei migrației din 2015.

În Flandra, migrația este considerată preocuparea numărul unu pentru alegătorie. “Vlaams Belang deține tema migrației, care este foarte importantă pentru o mulțime de alegători flamanzi”, a declarat Nicolas Bouteca, profesor asociat la Universitatea din Ghent. “Acesta este principalul motiv al succesului lor”.

Pentru Bart De Wever, președintele partidului naționalist flamand N-VA, “aceeași tendință se întâmplă în toată Europa în acest moment”.

Există “un val de neliniște imensă” în rândul cetățenilor care se simt “abandonați din punct de vedere economic de propriile elite”, a declarat el. “Și oricât de nedrept vi se pare acest lucru, extrema dreaptă profită de el”. În sondaje, partidul său, N-VA, este acum al doilea partid ca mărime în Flandra, după Vlaams Belang.

Potențialii alegători ai Vlaams Belang consideră că migrația este cea mai importantă problemă politică, urmată de taxe și economie. O reformă a statului belgian este semnificativ mai puțin relevantă pentru ei, potrivit aceluiași studiu.

Belgia a fost creată într-un mod haotic, neplanificat – en stoemelings, în dialectul bruxellez. S-ar putea ca dispariția țării să se producă, de asemenea, din întâmplare, ca urmare a faptului că alegătorii doresc pur și simplu să abordeze problema migrației?

Van Grieken spune că nimeni nu ar putea să nu observe sprijinul partidului său pentru independența flamandă. “Nu este vorba că oamenii nu știu. Este primul punct al programului nostru”, a declarat el. Van Grieken a recunoscut că nu toți alegătorii săi ar putea fi emoționați de ideea de independență. “Dar știu că cineva care este împotriva independenței nu va vota pentru partidul meu, sau pentru N-VA”.

Drumul către divorț

Strategia lui Van Grieken este de a deveni cel mai mare partid din Flandra la alegerile din iunie anul viitor, ceea ce i-ar oferi prerogativa de a-și alege partenerul de coaliție pentru guvernul flamand. În mod ideal pentru el, acesta ar fi N-VA. Apoi, guvernul flamand ar emite o declarație de suveranitate pentru a-i forța pe partenerii de coaliție francofoni să negocieze sfârșitul Belgiei, așa cum există în prezent.

Există obstacole, chiar dacă Van Grieken câștigă. În cadrul N-VA, există dezacorduri adânci cu privire la formarea unui guvern cu Vlaams Belang. O astfel de mișcare ar încălca o promisiune veche de un deceniu a establishmentului politic belgian de a nu guverna cu extrema dreaptă. Chiar dacă N-VA ar face pasul fatidic de a face echipă cu extrema dreaptă, partea francofonă a politicii belgiene va fi probabil o absență la masa negocierilor, cel puțin pentru început.

Cu toate acestea, fiecare dintre acești pași ar crea o instabilitate politică suplimentară în Belgia, iar acest lucru, în sine, ar putea contribui la promovarea cauzei independenței.

Prim-ministrul belgian Alexander De Croo, care conduce în prezent o coaliție dificilă formată din șapte partide, a venit la putere după alegerile din 2019. Acest vot a fost urmat de negocieri chinuitoare ce au durat timp de 500 de zile pentru un acord de coaliție, iar de atunci De Croo se luptă să mențină partidele de guvernământ pe aceeași lungime de undă în privința problemelor cheie.

Continuarea declinului partidelor de la centru la alegerile de anul viitor ar face și mai dificilă formarea unui guvern de coaliție națională. Ivan De Vadder, un reporter politic care a scris mai multe cărți despre politica belgiană, se teme că acest lucru ar crea un cerc vicios.

“Cei mai mulți oameni se uită la guvernul flamand, pentru că poți vorbi despre aceste mișcări în termeni de șah inteligibili”, a spus el. “Pentru mine, ceea ce se va întâmpla la nivel federal este mult mai exploziv, deoarece riști un blocaj total al instituțiilor politice… Acest lucru este mult mai exploziv pentru supraviețuirea Belgiei decât ideea ca Flandra să își proclame independența.”

Van Grieken își însușește punctul de vedere. “Nu pentru că există un partid național-flamand există o implozie în Belgia. Este pentru că Belgia nu funcționează că există un partid național-flamand”.