Tensiuni între Danemarca, Suedia și țările arabe din cauza arderii Coranului. Rusia profită de criză

Danemarca și-a anunțat intenția de a limita demonstrațiile care implică profanarea textelor sacre, invocând preocupări legate de securitate în urma unor demonstrații controversate care au implicat arderea Coranului la Copenhaga și Stockholm.

Danemarca, în alertă după arderea Coranului în cadrul unor manifestații

Guvernul danez a anunțat duminică, 30 iulie, că dorește să limiteze numărul demonstrațiilor care implică arderea Coranului, fenomen care a sporit tensiunile cu lumea musulmană, invocând preocupări legate de securitate.

Mai multe demonstrații recente din Suedia și Danemarca, care au implicat incendierea sau alte profanări ale cărții sfinte musulmane, au provocat tensiuni diplomatice între cele două țări scandinave și mai multe țări arabe.

Subliniind că astfel de demonstrații fac jocul extremiștilor, guvernul danez intenționează să “exploreze” posibilitatea de a interveni în situații “în care, de exemplu, sunt insultate alte țări, culturi și religii și care pot avea consecințe negative semnificative pentru Danemarca, în special în ceea ce privește securitatea”, a precizat Ministerul danez al Afacerilor Externe într-un comunicat citat de France24.

Digi24.ro

"Nu există așa ceva". Reacția unui bărbat din Cehia la o terasă din România unde i s-au pus pe masă cârnați și mici

“Acest lucru trebuie, desigur, să se facă în cadrul libertății de exprimare protejate de Constituție”, a adăugat acesta, subliniind că aceasta este una dintre cele mai importante valori ale Danemarcei.

Ministerul danez al Afacerilor Externe mai notează că demonstrațiile au “atins un nivel la care Danemarca, în multe părți ale lumii, este percepută ca o țară care facilitează insultarea și denigrarea culturilor, religiilor și tradițiilor altor țări”.

Suedia are în vedere măsuri similare

Potrivit responsabililor cu politica externă din Danemarca, “scopul principal” al unora dintre aceste demonstrații este de a servi drept provocări și “ar putea avea consecințe semnificative”. La sfârșitul lunii iulie, Egiptul, Arabia Saudită și Iranul au convocat reprezentanți ai misiunilor diplomatice suedeze din țările lor. Algeria a convocat, de asemenea, reprezentanți din Danemarca.

Într-o declarație separată, premierul suedez Ulf Kristersson a declarat duminică că a fost în contact strâns cu omologul său danez Mette Frederiksen, subliniind că un proces similar este deja în curs de desfășurare în Suedia.

Digisport.ro

La o lună și jumătate de la moartea fostului ei iubit, Aryna Sabalenka are o nouă relație. Milionarul ar fi căsătorit

“Am început, de asemenea, să analizăm situația juridică pentru a lua în considerare măsuri de consolidare a securității noastre naționale și a securității suedezilor din Suedia și din întreaga lume”, a declarat Kristersson într-o postare pe Instagram.

Joi, Suedia a ordonat forțelor sale armate și administrațiilor să își intensifice pregătirile împotriva terorismului, pe fondul deteriorării securității, după mai multe episoade care au implicat arderea Coranului.

Ulf Kristersson a declarat pentru agenția suedeză de știri TT că au fost depuse alte cereri la poliție pentru a obține permisiunea de a organiza proteste în cadrul cărora se plănuiește din nou profanarea Coranului. “Dacă vor fi acordate, ne vom confrunta cu câteva zile în care există un risc clar să se întâmple ceva grav”, a spus el potrivit The Guardian. “Sunt extrem de îngrijorat de ceea ce ar putea duce la asta.” Kristersson a mai declarat că decizia de a acorda sau nu permisiunea pentru demonstrații aparținea poliției.

Rusia, acuzată că profită de criza arderii Coranului

Miercuri, premierul și alți oficiali suedezi au declarat că țara a fost ținta unei campanii de dezinformare în care “actori susținuți de Rusia” au încercat să afecteze imaginea țării, sugerând că aceasta a sprijinit incendierile textelor sacre islamice. Ministrul apărării civile, Carl-Oskar Bohlin, a declarat: “Actorii susținuți de Rusia amplifică declarații incorecte, cum ar fi aceea că statul suedez se află în spatele profanării scrierilor sfinte”.

Serviciul de securitate al Suediei, Sapo, și-a menținut evaluarea nivelului de amenințare la 3 pe o scară de 5, ceea ce înseamnă o “amenințare ridicată” în timpul crizei, dar șeful său a declarat că a existat o reacție puternică la evenimentele recente. “Suedia a trecut de la a fi văzută ca o țară tolerantă la a fi văzută ca o țară anti-islamică”, a declarat Charlotte von Essen reporterilor.

Danemarca și Suedia au declarat că deplâng arderea Coranului, dar că nu o pot împiedica în conformitate cu normele care protejează libertatea de exprimare. Suedia a acuzat alte țări – cum ar fi Rusia – că manipulează criza pentru a-i afecta interesele și efortul său de a adera la NATO.

“În unele țări există percepția că statul suedez se află în spatele sau aprobă acest lucru. Noi nu o facem”, a declarat joi ministrul suedez de externe, Tobias Billström. “Acestea sunt acte comise de indivizi, dar ei o fac în cadrul legilor privind libertatea de exprimare”, a spus el.

Billström a declarat că a luat legătura cu miniștrii de externe din Iran, Irak, Algeria și Liban, printre alții, precum și cu secretarul general al ONU în legătură cu criza actuală. El a precizat că va vorbi în scurt timp cu secretarul general al Organizației multinaționale a Cooperării Islamice. “Vom discuta aceste probleme și este important să subliniem că este o problemă pe termen lung – nu există soluții rapide”, a mai spus el.

Guvernul suedez se confruntă cu un exercițiu de echilibru dificil în apărarea unor legi de mare anvergură privind libertatea de exprimare, evitând în același timp o potențială insultă la adresa musulmanilor.

Situația din Suedia, îngreunată de un curent anti imigrație

Poziția sa nu este ușurată de partidul anti-imigrație Democrații Suedezi, al cărui sprijin menține coaliția de centru-dreapta la putere, deși nu face parte în mod oficial din guvern. Membrii Democraților Suedezi, cel mai mare partid de dreapta, au avertizat în repetate rânduri cu privire la “islamizarea” societății suedeze și au cerut ca imigranții să adopte valorile “suedeze”.

La sfârșitul lunii iunie, Salwan Momika, un irakian în vârstă de 37 de ani refugiat în Suedia, a dat foc unor pagini din Coran în fața moscheii principale din Stockholm. Săptămâna trecută, el a călcat din nou în picioare și a distrus un exemplar al cărții în fața ambasadei irakiene pentru a-și marca opoziția față de preceptele acesteia.

Ca răspuns la faptul că poliția suedeză a permis ca evenimentul să aibă loc, sute de irakieni au invadat și au dat foc ambasadei suedeze din Bagdad. Ambasadorul suedez a fost expulzat din Irak, iar Iranul a precizat că nu va accepta un nou ambasador din partea țării scandinave pe teritoriul său.

La sfârșitul lunii iulie, în Danemarca, mișcarea de extremă dreapta Danske Patrioter a postat o înregistrare video cu un bărbat care profana și ardea ceea ce părea a fi un Coran și călca în picioare un steag irakian.

În urma unei inițiative similare cu câteva zile mai devreme, aproape o mie de manifestanți s-au adunat noaptea la Bagdad. Aceștia au încercat să mărșăluiască spre ambasada Danemarcei, dar au fost dispersați de poliția irakiană folosind bastoane și gaze lacrimogene.

Arabia Saudită și Irakul au solicitat o reuniune extraordinară a Organizației Cooperării Islamice (OCI), cu sediul la Jeddah, luni, pentru a aborda problema arderii Coranului în cele două țări scandinave.