News

Tensiunile Rusia-Ucraina, la cote maxime. Ce șanse mai are diplomația și cât de aproape e războiul. Nave rusești, exerciții militare în Marea Baltică

Tensiunile dintre Ucraina și Rusia sunt la cotele cele mai ridicate din ultimii ani, concentrarea de trupe ruse la granița dintre cele două națiuni stârnind temeri că Moscova ar putea lansa o invazie.
24.01.2022 | 18:20
Tensiunile RusiaUcraina la cote maxime Ce sanse mai are diplomatia si cat de aproape e razboiul Nave rusesti exercitii militare in Marea Baltica
Speranțele în diplomație sunt din ce în ce mai slabe Foto: AP, colaj Fanatik
ADVERTISEMENT
24-01-2022
16:22

Ministrul de externe român sugerează un Consiliu Afaceri Externe UE la Kiev

Ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu, care a participat la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale Uniunii Europene, a propus organizarea unei astfel de reuniuni la Kiev, care să demonstreze solidaritatea Uniunii Europene cu Ucraina.

„În timpul reuniunii CAE de astăzi cu privire la situaţia de securitate îngrijorătoare din proximitatea Ucrainei, am reiterat poziţia României privind nevoia de dialog, dar şi de descurajare.

Am sugerat examinarea posibilităţii organizării unei reuniuni a Consiliului Afaceri Externe la Kiev, în semn de solidaritate cu Ucraina”, a scris Bogdan Aurescu, luni pe Twitter.

Bogdan Aurescu a vorbit înaintea participării la reuniunea de la Bruxelles și despre poziția României legată de situația de securitate din Europa. 

„Cel mai important subiect de pe agenda de astăzi este, desigur, situaţia de securitate în Europa, care se înrăutăţeşte din cauza masării de trupe ruse în proximitatea Ucrainei şi în regiunea Mării Negre.

Aceasta este o continuare a discuţiei pe care am purtat-o acum 10 zile la reuniunea în format Gymnich de la Brest (Franţa), iar astăzi voi reitera poziţia fermă a României, potrivit căreia UE trebuie să fie vizibilă şi vocală în legătură cu această problemă, fiind foarte important că reuşim să adoptăm astăzi şi Concluzii ale Consiliului pe această temă.

Aceste Concluzii vor afirma foarte clar faptul că Federaţia Rusă trebuie să dezescaladeze situaţia în apropierea Ucrainei şi în regiunea Mării Negre.

Vom sublinia, de asemenea, cu fermitate, că „sferele de influenţă” reprezintă un concept perimat, care nu ar trebui utilizat în actualul context european de securitate. În acelaşi timp, este foarte important că aceste Concluzii afirmă sprijinul în continuare pentru principiile fundamentale ale arhitecturii de securitate din Europa, aşa cum sunt valabile în acest moment”, a declarat Bogdan Aurescu.

ADVERTISEMENT
24-01-2022
15:36

Nave rusești, exerciții militare în Marea Baltică

Marina militară rusă a scos luni douăzeci de nave în Marea Baltică pentru exerciţii, a anunţat agenţia de presă RIA.  Navele vor efectua exerciţii axate pe apărarea navală şi antiaeriană, a informat Marina baltică.

Potrivit agenției de presă, citată de Reuters, Rusia a declarat că va “răspunde în mod corespunzător” dacă Washingtonul va spori numărul de militari în Europa de Est.

ADVERTISEMENT
24-01-2022
13:49

CE, nou pachet de asistență financiară pentru Ucraina

Comisia Europeană va acorda Ucrainei un nou pachet de asistență financiară în valoare de 1,2 miliarde de euro, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

“UE este alături de Ucraina. Suntem fermi în hotărârea noastră. Anunț un nou pachet de asistență financiară, format din împrumuturi și granturi de urgență, pentru a sprijini Ucraina pe termen mediu și lung”, a scris von der Leyen pe Twitter.

Potrivit acesteia, acest sprijin va ajuta Ucraina acum „să abordeze nevoile de finanțare din cauza conflictului și să sprijine eforturile țării de consolidare a rezilienței”.

Într-o altă postare, von der Leyen a spus că pachetul include asistență macrofinanciară de 1,2 miliarde EUR și o dublare a asistenței bilaterale în acest an, cu încă 120 de milioane de euro.

Ea a spus că se așteaptă ca Parlamentul European să aprobe această asistență cât mai curând posibil. Prima tranșă de 600 de milioane de euro ar putea fi transferată Ucrainei în viitorul apropiat.

Președintele Vladimir Zelenski i-a mulțumit președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru decizia sa de a oferi Ucrainei asistență macrofinanciară în valoare de 1,2 miliarde de euro.

„Sunt recunoscător președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru decizia oportună a UE de a oferi Ucrainei asistență macrofinanciară în valoare de 1,2 miliarde de euro. O Ucraină puternică este cheia securității europene. UE arată din nou un sprijin puternic pentru Ucraina”, a scris Zelenski pe contul său de Twitter.

Pe 21 ianuarie, Zelenski și von der Leyen au discutat despre situația securității din jurul Ucrainei și securitatea energetică.

24-01-2022
13:18

Kremlinul acuză NATO și SUA de isterie

Rusia a acuzat luni NATO şi SUA de “exacerbarea” tensiunilor prin decizia de a desfăşura nave şi avioane de luptă în Europa de Est şi evacuarea de diplomaţi de la ambasada americană din Ucraina.

“Tensiunile sunt exacerbate de anunţurile şi acţiunile concrete ale Statelor Unite şi NATO”, a declarat jurnaliştilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov.

Acesta a apreciat “foarte mare” riscul unei ofensive a Kievului împotriva separatiştilor proruşi din estul Ucrainei. Peskov a declarat că Ucraina a desfăşurat un mare număr de trupe lângă graniţele regiunilor controlate de separatiştii proruşi, ceea ce arată că Kievul se pregăteşte să îi atace, susține Peskov.

Ucraina a negat în mod repetat acest lucru.

“Într-adevăr, autorităţile ucrainene concentrează un nivel considerabil de forţe şi mijloace la graniţa cu republicile” separatiste proruse, a declarat Peskov. “Toate acestea conduc la o situaţie în care tensiunile cresc”, a mai spus el.

Purtătorul de cuvânt de la Kremlin a denunţat o “isterie” în Europa, după ce în ultimele săptămâni s-au înmulţit anunţurile despre o presupusă iminentă invazie rusească a Ucrainei.

NATO desfășoară forțe suplimentare în zonă

“Aliaţii NATO plasează forţe în stare de disponibilitate imediată şi trimit nave şi avioane suplimentare în estul Europei, pentru intensificarea măsurilor în sensul descurajării şi apărării, în contextul în care Rusia continuă acumularea de forţe militare în interiorul şi la frontierele Ucrainei.

În ultimele zile, numeroase state membre NATO au făcut anunţuri referitoare la actuale şi viitoare misiuni.

Danemarca trimite o fregată în Marea Baltică şi urmează să mobilizeze patru avioane F-16 în Lituania, pentru a susţine misiunea NATO de patrule aeriene în regiune.

Spania trimite nave pentru misiuni NATO şi analizează posibilitatea de a staţiona avioane militare în Bulgaria.

Franţa a exprimat disponibilitatea de a trimite trupe în România, sub comandament NATO.

Olanda trimite două avioane F-35 în Bulgaria, începând din aprilie, pentru a susţine activităţile NATO de patrulare aeriană în regiune, şi plasează în stare de disponibilitate imediată o navă şi unităţi terestre, pentru Forţa de Reacţie a NATO.

De asemenea, Statele Unite au anunţat clar că analizează posibilitatea intensificării prezenţei militare pe flancul de est al Alianţei”, a anunțat Alianța pe site-ul său.

24-01-2022
10:06

Peste 80 de tone de arme au ajuns la Kiev, din SUA

Ucraina a primit cel de-al doilea transport de armament de la SUA, duminică seara.

Este vorba despre peste 80 de tone de arme, dar vor mai sosi și altele, a anunțat ministrul apărării de la Kiev.

„Al doilea avion la Kiev! Peste 80 de tone de arme pentru a întări capacităţile de apărare ale Ucrainei de la prietenii noştri din SUA! Şi acesta nu este sfârşitul”, a scris Oleksii Reznikov pe Twitter.

Sâmbătă a fost trimis primul transport, el constând în  90 de tone de armament.

24-01-2022
10:04

Boris Johnson: Oamenii din Rusia să înțeleagă că aceasta ar putea fi o nouă Cecenie

Premierul britanic a declarat că o invazie a Ucrainei ar fi un pas dezastruos, iar Rusia trebuie să înțeleagă că ar putea fi o nouă Cecenie.

“Trebuie să facem astfel încât să fie foarte clar pentru Kremlin, pentru Rusia, că ar fi un pas dezastruos”, a declarat Boris Johnson, potrivit Reuters.

“Informațiile (dezpre iminența unei invazii n.r.) sunt destul de sumbre în acest sens. Nu cred că este, în niciun caz, inevitabilă, cred că bunul simț încă mai poate prevala”, a adăugat premierul britanic.

“De asemenea, trebuie să transmitem (Moscovei) mesajul că invadarea Ucrainei, din perspectiva Rusiei, va fi o treabă dureroasă, violentă și sângeroasă și cred că este foarte important ca oamenii din Rusia să înțeleagă că aceasta ar putea fi o nouă Cecenie”, a mai declarat șeful guvernului de la Londra.

Marea Britanie a început să-și retragă personalul de la ambasada sa din Ucraina. Oficialii spun că nu au existat amenințări specifice la adresa diplomaților britanici, dar aproximativ jumătate din personalul care lucrează la Kiev se va întoarce în Marea Britanie.

Mișcările ambasadei au fost descrise ca fiind de precauție și se crede că nu s-a întâmplat nimic concret în ultimele 24 de ore care să fi declanșat deciziile SUA și Marea Britanie.

Personalul UE din Ucraina va rămâne pe loc deocamdată, șeful UE pentru politică externă, Josep Borrell, declarând că nu va „dramatiza” tensiunile.

24-01-2022
09:40

Rusia ar fi trimis trupele de elită la granița cu Ucraina

Rusia ar fi trimis noi trupe la granița cu Ucraina, fiind vorba, mai precis, de trupele de elită Spețnaz.

Mai mult decât atât, șase nave rusești au mers spre Marea Mediterană încă de săptămâna trecută.

Îngrijorările Occidentului cresc, pe măsură ce Rusia aduce în Belarus rachete cu rază scurtă, trupe speciale și nu numai.

„Este adunarea a 100.000 de militari de-a lungul granițelor Ucrainei (n. red care ne îngrijorează), combinată cu deplasarea forțelor în Belarus în weekend… aceste cifre sunt dincolo, desigur, de ceea ce ne-am aștepta cu privire la un exercițiu normal”, a spus un oficial american.

Un atac ar putea fi orchestrat în orice moment, crede oficialul, căci toate aceste acțiuni aduc „o capacitate sporită a Rusiei de a lansa acest atac, o oportunitate sporită, căi sporite, rute sporite”.

23-01-2022
18:59

Antony Blinken: Un singur militar rus care intră în Ucraina în mod agresiv va declanșa un răspuns sever din partea SUA

Secretarul de stat Antony Blinken și-a amplificat avertismentul împotriva unei invazii ruse a Ucrainei, spunând că „un singur militar rus suplimentar” care intră în Ucraina „într-un mod agresiv” va avea ca rezultat un răspuns sever din partea SUA și a aliaților săi.

„Dacă un singur militar rus suplimentar intră în Ucraina într-un mod agresiv, așa cum am spus, asta ar declanșa un răspuns rapid, sever și unit din partea noastră și a Europei”, a declarat Blinken pentru CNN.

Comentariile secretarului de stat clarifică și mai mult poziția SUA cu privire la orice acțiune militară agresivă suplimentară a Rusiei, după ce țara a comasat zeci de mii de soldați la granița cu Ucraina.

Blinken a apărat duminică și refuzul administrației americane de a impune sancțiuni împotriva Rusiei în mod preventiv, în ciuda faptului că președintele ucrainean Vladimir Zelenski a cerut SUA și aliaților săi să penalizeze acum Moscova pentru acumularea masivă de trupe de-a lungul granițelor Ucrainei.

„Când vine vorba de sancțiuni, scopul acestor sancțiuni este de a descuraja agresiunea rusă”, a spus el.

„Deci, dacă sunt declanșate acum, pierzi efectul de descurajare. Toate lucrurile pe care le facem, inclusiv pregătirea într-un mod unit cu Europa unor consecințe masive pentru Rusia, sunt concepute pentru a fi luate în considerare de președintele Putin și să-i descurajăm să ia măsuri agresive, chiar dacă urmărim diplomația în același timp”.

23-01-2022
06:33

Kremlinul plănuiește o lovitură de stat la Kiev și instalarea unui pro-rus la conducere

Informațiile serviciilor secrete britanice, confirmate de cele americane, arată că Moscova pregătește o lovitură de stat în Ucraina, care să ducă la instalarea unui lider pro-rus la Kiev.

Ministrul britanic de externe Liz Truss a denunţat „amploarea activităţii ruse ce vizează subminarea Ucrainei”, adăugând că, „potrivit informaţiilor noastre, guvernul rus încearcă să instaleze un lider pro-rus la Kiev, în timp ce intenţionează să invadeze şi să ocupe Ucraina”

Britanicii au avansat și numele celui care ar putea fi impus de autocratul Putin la conducerea Ucrainei. Fostul parlamentar ucrainean Evgheni Muraev este considerat potențial candidat”, a mai spus Liz Truss.

„Avem informații că serviciile secrete din Rusia mențin legături cu numeroși foști politicieni, printre care Serghei Abruzo, prim-viceprimministru al țării între 2012 și 2014 și premier în 2014, Andrei Kluev, prim-viceprimministru între 2010 și 2012 și fost șef al administrației fostului președinte Victor Ianukovici, Vladimir Sivkovici, fost adjunct al Consiliului Național de Securitate al Ucrainei, precum și Mikola Azarov, premier al țării între 2010 și 2014.

Aceștia se află în prezent în legătură cu ofițerii de informații ai Rusiei care se ocupă de planificarea atacului asupra Ucrainei”, a mai spus ministrul britanic de externe.

Rusia a replicat spunând că aceste informații sunt, de fapt, o dezinformare ce are rolul de a escalada tensiunile din zonă, potrivit CNN.

22-01-2022
20:15

Bulgaria, supravegheată aerian de NATO

Spania şi Ţările de Jos au preluat sâmbătă misiunile de supraveghere aeriană în Bulgaria. Cele două ţări occidentale vor trimite avioane de vânătoare în cadrul unei misiuni de poliţie aeriană în Bulgaria, stat membru al NATO şi riveran Mării Negre, relatează dpa, citată de Agerpres.

”Este vorba despre o rotaţie de cinci până la şapte avioane, în primul caz, şi două avioane, în celălalt caz, întrucât acestea sunt avioane din a patra şi a cincea generaţie, pe care Bulgaria nu le are.

Contingentul spaniol va participa cu avioane Eurofighter Typhoon, iar contingentul olandez va zbura cu F-35.

Întrucât Bulgaria nu dispune de acest tip de echipamente şi capacităţi, solidaritatea ţărilor NATO conduce la utilizarea de capacităţi comune, acolo unde este posibil şi în concordanţă cu dorinţele şi deciziile ţărilor respective”, a explicat Stefan Ianev, ministrul bulgar al apărării.

Acesta a mai precizat că rotaţia forţelor spaniole este avută în vedere pentru luni de guvernul bulgar, iar cea a forţelor armate olandeze este planificată pentru aprilie-mai.

Bulgaria are un acord cu SUA pentru a primi într-o bază de antrenament 2.500 de soldaţi, cu un maxim de 5.000 în perioadele de rotaţie a personalului.

22-01-2022
20:07

SUA ar lua în calcul evacuarea familiilor diplomaților din Ucraina, susține Fox News. Departamentul de Stat nu confirmă

SUA ar luat în considerare un plan care ar muta membrii familiei înapoi în Statele Unite, oferind în același timp angajaților neesențiali opțiunea de a pleca voluntar, susține Fox News, citând surse apropiate discuțiilor.

Un anunț în acest sens poate veni în câteva zile, au declarat sursele citate de publicația americană.

Aproximativ 180 de cetățeni americani lucrează la ambasada din Kiev, dar numărul cetățenilor americani care locuiesc în locuințele ambasadei din apropiere este mult mai mare.

 La începutul acestei luni The New York Times a relatat că Rusia a început să evacueze angajații din ambasada sa din Kiev pe 5 ianuarie.

Dar Departamentul de Stat a declarat pentru Fox News că nu are „nimic de anunțat în acest moment”.

„Efectuăm o planificare riguroasă de urgență, așa cum facem întotdeauna, în cazul în care situația de securitate se deteriorează”, a spus un purtător de cuvânt al departamentului.

„Suntem deja la un nivel patru aviz de călătorie pentru Ucraina pentru Covid și am avertizat că cetățenii americani ar trebui să fie la curent cu rapoartele conform cărora Rusia plănuiește acțiuni militare semnificative împotriva Ucrainei.”

Purtătorul de cuvânt a mai spus că, dacă departamentul își schimbă atitudinea, diplomații și familiile lor nu ar trebui să anticipeze o evacuare sponsorizată de guvern.

„În prezent sunt disponibile zboruri comerciale pentru a sprijini plecările”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

22-01-2022
18:28

Ucraina a primit un prim transport de ajutor militar din SUA

Aproximativ 90 de tone de „ajutor letal” american au sosit în Ucraina. A fost primul transport dintr-un pachet recent aprobat de ajutor militar al SUA pentru Ucraina și includea muniție pentru „apărătorii din prima linie”.

Livrarea a urmat vizitei secretarului de stat al SUA Antony Blinken la Kiev săptămâna aceasta, unde a avertizat cu privire la un răspuns dur dacă Rusia va invada.

Moscova a negat orice plan de a ataca sau invada Ucraina.

Președintele american Joe Biden a aprobat pachetul de sprijin pentru securitate în valoare de 200 de milioane de dolari în decembrie.

Ambasada SUA la Kiev a declarat că transportul a demonstrat „angajamentul său ferm față de dreptul suveran la autoapărare al Ucrainei”.

„Statele Unite vor continua să ofere o astfel de asistență pentru a sprijini forțele armate ale Ucrainei în efortul lor continuu de a apăra suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei împotriva agresiunii ruse”, a scris instituția pe Facebook.

Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a mulțumit SUA pentru ajutor.

22-01-2022
15:13

Vasile Dîncu: România nu va intra în niciun război în acest moment. Ne pregătim pentru un eventual val de refugiați

Ministrul apărării naţionale a declarat că România nu va intra în niciun război în acest moment, dar ţara “trebuie să fie pregătită pentru consecinţele unui posibil conflict de la graniţa Ucrainei”.

“România nu va intra în niciun război în acest moment. România trebuie să fie pregătită doar pentru consecinţele unui posibil conflict de la graniţa Ucrainei.

Nu putem să spunem cu siguranţă dacă va fi război acolo, în Ucraina, pentru că ar fi foarte mari costurile pentru Rusia dacă ar face acest lucru.

NATO a anunţat prin vocea lui Stoltenberg că nu poate fi vorba de o intervenţie militară, pentru că Ucraina nu este membru al Alianţei, deci nu poate fi vorba de un răspuns militar.

Din perspectiva asta, noi, România, şi NATO nu vor intra în război de tip militar.

Sigur că războiul economic, războiul de alte facturi, blocajul economic poate va exista dacă va fi un conflict, dar în acest moment la un război cald, ca să spunem aşa, nu ne aşteptăm”, a declarat Vasile Dîncu, într-o emisiune la Digi 24.

Ministrul a precizat că autorităţile din România se pregătesc pentru un eventual val de refugiaţi ucraineni care ar putea ajunge la granițele noastre în perioada următoare.

“Dacă ne uităm la toate tipurile de conflict de tip militar, migraţii masive din calea războiului se pot produce şi ne aşteptăm şi noi la acest lucru, evident, chiar dacă la prima vedere unii au senzaţia că noi nu ne pregătim pentru posibile efecte secundare ale unui război.

Noi ne pregătim pentru asta. Suntem pregătiţi, în acest moment, pentru o posibilă asistenţă pentru migranţi din această perioadă. Este o datorie umanitară”, a afirmat ministrul apărării naţionale.

22-01-2022
14:31

Miniștrii apărării din Rusia și Marea Britanie se întâlnesc la Moscova

Serghei Şoigu, ministrul rus al apărării se va întâlni, la Moscova, cu omologul său britanic Ben Wallace, pentru a discuta despre criza ruso-occidentală legată de Ucraina.

”Secretarul apărării este bucuros că Rusia a acceptat invitaţia de a avea o întrevedere cu omologul său. Dat fiind că ultima întâlnire bilaterală între ţările noastre a avut loc la Londra în 2013, ministrul rus al apărării Serghei Şoigu a propus să se întâlnească la Moscova’‘, potrivit unei surse din Ministerul britanic al Apărării, relatează Agerpres.

Potrivit sursei citate, Londra ţine legătura cu autorităţile ruse pentru a stabili detaliile tehnice ale întâlnirii.

Londra a anunţat luni că a început să livreze Ucrainei arme antitanc pentru a ajuta această ţară să se apere de o potenţială invazie.

Ucraina a avertizat că Rusia încearcă să destabilizeze țara înainte de orice invazie militară planificată, iar puterile occidentale au avertizat în mod repetat Rusia împotriva altor mișcări agresive contra Ucrainei.

Tensiunile Rusia-Ucraina, la cote maxime

Kremlinul neagă că plănuiește să atace și susține că sprijinul NATO pentru Ucraina, inclusiv aprovizionarea sporită de arme și pregătirea militară, constituie o amenințare tot mai mare pentru flancul vestic al Rusiei.

ADVERTISEMENT

Care este situația la graniță?

Statele Unite și NATO au descris mișcările și concentrările de trupe în și în jurul Ucrainei drept „neobișnuite”.

Aproximativ 100.000 de soldați ruși au rămas comasați la granița cu Ucraina, în ciuda avertismentelor președintelui american Joe Biden și liderilor europeni cu privire la consecințe grave în cazul în care Putin va continua cu o invazie.

ADVERTISEMENT

Iar descoperirile serviciilor de informații americane din decembrie estimau că Rusia ar putea începe o ofensivă militară în Ucraina „de îndată ce începe anul 2022”.

Vorbind alături de omologul său ucrainean la Kiev pe 19 ianuarie, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a spus că Rusia „și-a intensificat amenințările și a adunat aproape 100.000 de militari la granița cu Ucraina, pe care le-ar putea dubla într-un termen relativ scurt”.

ADVERTISEMENT

La sfârșitul anului 2021, fotografiile din satelit au dezvăluit tehnică de luptă rusească, inclusiv tunuri autopropulsate, tancuri de luptă și vehicule de luptă de infanterie, în mișcare pe un teren de antrenament la aproximativ 300 kilometri de graniță.

Cea mai recentă evaluare a serviciilor de informații a Ministerului ucrainean al Apărării spune că Rusia a desfășurat acum peste 127.000 de militari în apropierea Ucrainei, inclusiv aproximativ 21.000 de membri ai personalului aerian și maritim, a transferat mai multe rachete operaționale-tactice Iskander la graniță și și-a intensificat activitatea de informații.

ADVERTISEMENT

Evaluarea a venit după ce trei runde de discuții diplomatice dintre Rusia și Occident, menite să reducă criza, nu au reușit să producă o soluție.

ADVERTISEMENT

Oficialii americani au spus că o invazie rusă a Ucrainei ar putea avea loc în orice moment în următoarele una-două luni.

Multe dintre bazele militare ale Rusiei se află în vestul acestei țări vaste. Ministerul rus al Apărării a declarat că efectuează exerciții militare „regulate” de iarnă în regiunea sa de sud, părți din care se învecinează cu Ucraina.

Între timp, regiunile Donețk și Lugansk din estul Ucrainei, care se învecinează cu Rusia, o zonă cunoscută sub numele de Donbas, sunt sub controlul separatiștilor susținuți de ruși din 2014. Forțele ruse sunt de asemenea prezente în zona, numită de Ucraina „teritorii ocupate temporar”, deși Rusia neagă acest lucru.

Primele linii ale conflictului abia s-au mișcat în cinci ani, dar există frecvente ciocniri la scară mică și atacuri ale lunetiştilor. Rusia a fost furioasă când forțele ucrainene au desfășurat o dronă de luptă fabricată din Turcia pentru prima dată în octombrie pentru a atinge o poziție deținută de separatiștii pro-ruși.

Rusia are, de asemenea, zeci de mii de militari la baza sa navală masivă din Crimeea, teritoriul ucrainean pe care l-a anexat în 2014. Peninsula Crimeea, care se află la sud de restul Ucrainei, este acum conectată printr-un pod rutier de continent.

Istoria conflictului dintre Ucraina și Rusia

Tensiunile dintre Ucraina și Rusia, ambele foste state sovietice, au escaladat la sfârșitul anului 2013 din cauza unui acord politic și comercial de referință cu Uniunea Europeană.

După ce președintele pro-rus de atunci, Viktor Ianukovici, a suspendat discuțiile, se pare la presiunea Moscovei, săptămânile de proteste de la Kiev au izbucnit în violență.

Apoi, în martie 2014, Rusia a anexat Crimeea, o peninsulă autonomă din sudul Ucrainei cu puternice loialități rusești, sub pretextul că își apăra interesele și pe cele ale cetățenilor vorbitori de limbă rusă.

Mai întâi, mii de militari vorbitori de limbă rusă, supranumiți „omuleți verzi” și ulterior recunoscuți de Moscova ca fiind soldați ruși, s-au revărsat în peninsula Crimeea.

În câteva zile, Rusia și-a încheiat anexarea într-un referendum care a fost criticat de Ucraina și de cea mai mare parte a lumii ca fiind ilegitim.

La scurt timp după aceea, separatiștii pro-ruși din regiunile Donețk și Lugansk din Ucraina și-au declarat independența față de Kiev, provocând luni de lupte grele. În ciuda faptului că Kievul și Moscova au semnat un acord de pace la Minsk în 2015, intermediat de Franța și Germania, au existat încălcări repetate de încetare a focului.

Potrivit cifrelor ONU, din martie 2014 au fost peste 3.000 de decese civili legate de conflicte în estul Ucrainei.

Uniunea Europeană și SUA au impus o serie de măsuri ca răspuns la acțiunile Rusiei în Crimeea și estul Ucrainei, inclusiv sancțiuni economice care vizează indivizi, entități și sectoare specifice ale economiei ruse.

Kremlinul acuză Ucraina că a stârnit tensiuni în estul țării și că a încălcat acordul de încetare a focului de la Minsk.

Punctul de vedere al Rusiei

Kremlinul a negat în mod repetat că Rusia intenționează să invadeze Ucraina, insistând că Rusia nu reprezintă o amenințare pentru nimeni și că țara care mută militari pe propriul teritoriu nu ar trebui să fie un motiv de alarmă.

Moscova vede sprijinul tot mai mare pentru Ucraina din partea NATO ca pe o amenințare la adresa propriei sale securități. De asemenea, a acuzat Ucraina că și-a sporit propriul număr de militari în pregătirea unei tentative de reluare a regiunii Donbas, o acuzație pe care Ucraina a negat-o.

Președintele rus Vladimir Putin a cerut acorduri legale specifice care să excludă orice extindere ulterioară a NATO spre est, spre granițele Rusiei, declarând că Occidentul nu a respectat asigurările sale verbale anterioare.

Putin a mai spus că NATO care desfășoară arme sofisticate în Ucraina, cum ar fi sisteme de rachete, ar depăși „linia roșie” pentru Rusia, pe fondul îngrijorării de la Moscova că Ucraina este din ce în ce mai înarmată de puterile NATO.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat în noiembrie că armele și consilierii militari sunt deja furnizate Ucrainei de către SUA și alte state membre NATO. „Și toate acestea, desigur, duc la o agravare suplimentară a situației de la graniță”, a spus el.

Dacă SUA și aliații săi NATO nu își schimbă cursul în Ucraina, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a avertizat că Moscova are „dreptul de a alege căi de a-și asigura interesele legitime de securitate”.

Punctul de vedere al Ucrainei

Guvernul Ucrainei insistă că Moscova nu poate împiedica Kievul să construiască legături mai strânse cu NATO, dacă alege.

„Rusia nu poate împiedica Ucraina să se apropie de NATO și nu are dreptul de a avea niciun cuvânt de spus în discuțiile relevante”, a declarat Ministerul de Externe pentru CNN, ca răspuns la solicitările Rusiei de a opri expansiunea spre est.

„Orice propuneri ale Rusiei de a discuta cu NATO sau SUA despre așa-numitele garanții că Alianța nu s-ar extinde în Est sunt ilegitime”, a adăugat acesta.

Ucraina insistă că Rusia încearcă să destabilizeze țara, președintele țării, Vladimir Zelenski, afirmând recent că un complot de lovitură de stat, care implică ucraineni și ruși, a fost descoperit.

Ministrul ucrainean de externe Dmytro Kuleba a avertizat că o lovitură de stat planificată ar putea face parte din planul Rusiei înainte de o invazie militară. „Presiunea militară externă merge mână în mână cu destabilizarea internă a țării”, a spus el.

Tensiunile dintre cele două țări au fost exacerbate de o criză energetică ucraineană din ce în ce mai adâncă, pe care Kievul crede că Moscova a provocat-o intenționat.

Ce spune NATO?

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că „va fi un preț mare de plătit pentru Rusia” dacă va invada din nou Ucraina, partener NATO.

„Avem o gamă largă de opțiuni: sancțiuni economice, sancțiuni financiare, restricții politice”, a declarat Stoltenberg.

După ce Rusia a invadat Ucraina în 2014, NATO și-a mărit apărarea „cu grupuri de luptă pregătite pentru luptă în partea de est a alianței, în țările baltice, în Letonia… dar și în regiunea Mării Negre”, a spus Stoltenberg.

Ucraina nu este membru NATO și, prin urmare, nu are aceleași garanții de securitate ca și membrii NATO.

Dar Stoltenberg a lăsat pe masă posibilitatea ca Ucraina să devină membră NATO, spunând că Rusia nu are dreptul să-i spună Ucrainei că nu poate urmări aderarea la NATO.

Discuțiile cu mize mari dintre Rusia și NATO la Bruxelles la mijlocul lunii ianuarie „nu au fost ușoare”, potrivit lui Stoltenberg, care a adăugat că „diferențele nu vor fi ușor de rezolvat”. Cu toate acestea, aliații NATO și Rusia „au exprimat nevoia de a relua dialogul”, a spus el.

Ce spun Statele Unite?

Președintele Joe Biden i-a spus lui Zelenski la începutul acestei luni într-un apel telefonic că SUA și aliații săi „vor răspunde decisiv dacă Rusia va invada în continuare Ucraina”.

Dar Biden a părut să submineze acel mesaj atunci când a sugerat ulterior, în timpul unei conferințe de presă la Casa Albă, că o „incursiune minoră” a Rusiei ar provoca un răspuns mai mic decât o invazie la scară largă a țării.

În timp ce Biden a promis consecințe economice dure asupra Rusiei în cazul în care Putin își trimite trupele peste graniță, inclusiv restricționarea tranzițiilor financiare în dolari SUA, el a sugerat că națiunile occidentale nu sunt sincronizate cu ce ar trebui să facă în cazul în care ar avea loc o încălcare mai mică.

„Există diferențe în NATO în ceea ce privește ceea ce țările sunt dispuse să facă, în funcție de ceea ce se întâmplă”, a spus el.

Remarcile sale au determinat o clarificare rapidă de la Casa Albă. „Președintele Biden a fost clar cu președintele rus: dacă vreo forță militară rusă trece peste granița cu Ucraina, aceasta este o invazie reînnoită și va fi întâmpinată cu un răspuns rapid, sever și unit din partea Statelor Unite și a aliaților noștri”, a precizat secretarul de presă Jen Psaki.

Doi oficiali ai apărării au declarat că Departamentul de Apărare a dezvoltat opțiuni militare pentru Biden dacă decide să-și sporească capacitățile în Europa de Est pentru a descuraja și mai mult potențiala agresiune rusă împotriva Ucrainei.

Ambii oficiali au subliniat că această acțiune este parte a planificării de rutină a armatei și că, deocamdată, accentul rămâne pe diplomație și pe potențialele sancțiuni economice.

Secretarul de stat adjunct al SUA Wendy Sherman și ministrul adjunct de externe al Rusiei, Serghei Ryabkov, au avut întâlniri la Geneva pe 10 ianuarie, în timp ce SUA încercau să detensioneze amenințarea unui avans rusesc.

SUA au oferit aproximativ 450 de milioane de dolari în asistență de securitate Ucrainei în 2021, a declarat Pentagonul, inclusiv un pachet de arme de calibru mic și muniție în decembrie.

Administrația Biden cântărește acum noi opțiuni, inclusiv furnizarea de mai multe arme Ucrainei pentru a rezista ocupației ruse.

Administrația Obama a fost luată prin surprindere când Rusia a invadat Crimeea în 2014 și a susținut o insurgență în regiunea Donbas din estul Ucrainei. Oficialii americani spun că sunt hotărâți să nu fie surprinși de o altă operațiune militară rusă.

„Preocuparea noastră este că Rusia ar putea face o greșeală gravă de a încerca să refacă ceea ce a întreprins în 2014, când a adunat forțe de-a lungul graniței, a trecut pe teritoriul suveran al Ucrainei și a făcut acest lucru pretinzând în mod fals că a fost provocată”, a spus Blinken la sfârșitul anului trecut.

Tensiunile de la granița Ucrainei produc îngrijorare în România

În contextul tensiunilor tot mai accentuate dintre NATO și Rusia legate de situația Ucrainei, președintele Klaus Iohannis a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).

Întâlnirea este programată pentru miercuri, 26 ianuarie 2022, începând cu ora 13:00, la Palatul Cotroceni, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale.

Convocarea CSAT a fost făcută după o discuție care a avut loc vineri între președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă.

Rusia pune o serie de condiții pentru detensionarea conflictului cu Ucraina. Vineri, Moscova a cerut NATO să înceteze extinderea către estul continentului.

În acest sens, Ministerul rus de Externe a transmis că puterea de la Kremlin doreşte ca toate trupele străine, armamentul şi alte echipamente militare grele să fie retrase din România și Bulgaria.

Reacția Ministerului Afacerilor Externe român nu a întârziat să apară, instituția respingând ca fiind inoportune şi lipsite de orice fundament declaraţiile ministerului de Externe al Federaţiei Ruse privind prezenţa militară aliată pe Flancul Estic al NATO.

”O astfel de solicitare este inadmisibilă şi nu poate face obiectul unei negocieri, având în vedere că postura de descurajare şi apărare este nemijlocit conectată cu, şi este parte intrinsecă a mecanismului de apărare colectivă al NATO, asupra căruia niciun stat terţ nu poate avea drept de veto.

Aliaţii au menţionat ferm că vor continua politica de consolidare a securităţii şi apărării colective, inclusiv prin prezenţa trupelor aliate pe teritoriul aliaţilor estici.

Alături de aliaţii săi, România va continua să susţină ferm, cu argumente bazate pe evoluţiile de securitate din Vecinătatea Estică, importanţa întăririi Flancului Estic. În acest sens, autorităţile române au salutat anunţurile recente ale SUA şi Franţei privind intenţia de amplasare de trupe în România, ca parte a posturii de descurajare şi apărare aliate”, precizează MAE.

Pe de altă parte, ministrul român al apărării naționale susține că Rusia încearcă să tragă o nouă Cortină de Fier și a catalogat solicitarea Rusiei de retragere a NATO din România și Bulgaria drept una absurdă.

“Sigur că Federaţia Rusă încearcă să tragă o nouă Cortină de Fier, asta este clar, dar de fapt este o nouă formă de împărţire a sferelor de influenţă, asta este la nivel mondial ceea ce se întâmplă. (…)

Când ceri Pactului Nord Atlantic să renunţe la toate dezvoltările de după 1997, este o cerere absurdă.

Noi avem un program de acţiune şi de înzestrare a Flancului Estic alături de NATO şi ne pregătim pentru orice eventualitate, dar nu există niciun pericol, chiar dacă Federaţia Rusă vorbeşte despre asta”, a spus Vasile Dîncu.

O reacție fermă a venit și din partea NATO prin vocea lui Mircea Geoană, secretarul general adjunct al Alianței, care a transmis că transmite că solicitarea Moscovei este una ”inacceptabilă pentru noi” și că românii se pot baza pe forțele armate ale Alianței Nord-Atlantice.

”Și sunt lucruri pur și simplu inacceptabile: aceste propuneri repetate ale Federației Ruse cu privire la retragerea trupelor NATO din statele de pe flancul estic, mai recent fiind nominalizate România și Bulgaria,  interzicerea prin veto a eventualei decizii suverane a Ucrainei de a se alătura NATO (…)

Când vorbește Federația Rusă despre prezența militară pe teritoriul altor țări, există o diferență fundamentală între prezența NATO sau SUA în România, spre exemplu, unde această prezență este solicitată și liber consimțită de statul român și convenită într-o alianță democratică, și prezența militară ilegală a Rusiei în Transnistria, în Osetia și Abhazia, în Donbas, fără a mai pomeni de anexarea ilegală a Crimeii (…)

Am dori ca Federația Rusă să înțeleagă că aceste solicitări sunt de principiu inacceptabile pentru noi. Și o spunem încă o dată, răspicat. Nici vorbă de așa ceva”, a declarat Mircea Geoană.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoria NEWS