Tensiunile Rusia-Ucraina, la cote maxime. Ce șanse mai are diplomația și cât de aproape e războiul. Nave rusești, exerciții militare în Marea Baltică

Ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu, care a participat la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre ale Uniunii Europene, a propus organizarea unei astfel de reuniuni la Kiev, care să demonstreze solidaritatea Uniunii Europene cu Ucraina.

„În timpul reuniunii CAE de astăzi cu privire la situaţia de securitate îngrijorătoare din proximitatea Ucrainei, am reiterat poziţia României privind nevoia de dialog, dar şi de descurajare.

Am sugerat examinarea posibilităţii organizării unei reuniuni a Consiliului Afaceri Externe la Kiev, în semn de solidaritate cu Ucraina”, a scris Bogdan Aurescu, luni pe Twitter.

Bogdan Aurescu a vorbit înaintea participării la reuniunea de la Bruxelles și despre poziția României legată de situația de securitate din Europa. 

„Cel mai important subiect de pe agenda de astăzi este, desigur, situaţia de securitate în Europa, care se înrăutăţeşte din cauza masării de trupe ruse în proximitatea Ucrainei şi în regiunea Mării Negre.

Aceasta este o continuare a discuţiei pe care am purtat-o acum 10 zile la reuniunea în format Gymnich de la Brest (Franţa), iar astăzi voi reitera poziţia fermă a României, potrivit căreia UE trebuie să fie vizibilă şi vocală în legătură cu această problemă, fiind foarte important că reuşim să adoptăm astăzi şi Concluzii ale Consiliului pe această temă.

Aceste Concluzii vor afirma foarte clar faptul că Federaţia Rusă trebuie să dezescaladeze situaţia în apropierea Ucrainei şi în regiunea Mării Negre.

Vom sublinia, de asemenea, cu fermitate, că „sferele de influenţă” reprezintă un concept perimat, care nu ar trebui utilizat în actualul context european de securitate. În acelaşi timp, este foarte important că aceste Concluzii afirmă sprijinul în continuare pentru principiile fundamentale ale arhitecturii de securitate din Europa, aşa cum sunt valabile în acest moment”, a declarat Bogdan Aurescu.

Marina militară rusă a scos luni douăzeci de nave în Marea Baltică pentru exerciţii, a anunţat agenţia de presă RIA.  Navele vor efectua exerciţii axate pe apărarea navală şi antiaeriană, a informat Marina baltică.

Potrivit agenției de presă, citată de Reuters, Rusia a declarat că va “răspunde în mod corespunzător” dacă Washingtonul va spori numărul de militari în Europa de Est.

Comisia Europeană va acorda Ucrainei un nou pachet de asistență financiară în valoare de 1,2 miliarde de euro, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

“UE este alături de Ucraina. Suntem fermi în hotărârea noastră. Anunț un nou pachet de asistență financiară, format din împrumuturi și granturi de urgență, pentru a sprijini Ucraina pe termen mediu și lung”, a scris von der Leyen pe Twitter.

Potrivit acesteia, acest sprijin va ajuta Ucraina acum „să abordeze nevoile de finanțare din cauza conflictului și să sprijine eforturile țării de consolidare a rezilienței”.

Într-o altă postare, von der Leyen a spus că pachetul include asistență macrofinanciară de 1,2 miliarde EUR și o dublare a asistenței bilaterale în acest an, cu încă 120 de milioane de euro.

Ea a spus că se așteaptă ca Parlamentul European să aprobe această asistență cât mai curând posibil. Prima tranșă de 600 de milioane de euro ar putea fi transferată Ucrainei în viitorul apropiat.

Președintele Vladimir Zelenski i-a mulțumit președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru decizia sa de a oferi Ucrainei asistență macrofinanciară în valoare de 1,2 miliarde de euro.

„Sunt recunoscător președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru decizia oportună a UE de a oferi Ucrainei asistență macrofinanciară în valoare de 1,2 miliarde de euro. O Ucraină puternică este cheia securității europene. UE arată din nou un sprijin puternic pentru Ucraina”, a scris Zelenski pe contul său de Twitter.

Pe 21 ianuarie, Zelenski și von der Leyen au discutat despre situația securității din jurul Ucrainei și securitatea energetică.

Rusia a acuzat luni NATO şi SUA de “exacerbarea” tensiunilor prin decizia de a desfăşura nave şi avioane de luptă în Europa de Est şi evacuarea de diplomaţi de la ambasada americană din Ucraina.

“Tensiunile sunt exacerbate de anunţurile şi acţiunile concrete ale Statelor Unite şi NATO”, a declarat jurnaliştilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov.

Acesta a apreciat “foarte mare” riscul unei ofensive a Kievului împotriva separatiştilor proruşi din estul Ucrainei. Peskov a declarat că Ucraina a desfăşurat un mare număr de trupe lângă graniţele regiunilor controlate de separatiştii proruşi, ceea ce arată că Kievul se pregăteşte să îi atace, susține Peskov.

Ucraina a negat în mod repetat acest lucru.

“Într-adevăr, autorităţile ucrainene concentrează un nivel considerabil de forţe şi mijloace la graniţa cu republicile” separatiste proruse, a declarat Peskov. “Toate acestea conduc la o situaţie în care tensiunile cresc”, a mai spus el.

Purtătorul de cuvânt de la Kremlin a denunţat o “isterie” în Europa, după ce în ultimele săptămâni s-au înmulţit anunţurile despre o presupusă iminentă invazie rusească a Ucrainei.

NATO desfășoară forțe suplimentare în zonă

“Aliaţii NATO plasează forţe în stare de disponibilitate imediată şi trimit nave şi avioane suplimentare în estul Europei, pentru intensificarea măsurilor în sensul descurajării şi apărării, în contextul în care Rusia continuă acumularea de forţe militare în interiorul şi la frontierele Ucrainei.

În ultimele zile, numeroase state membre NATO au făcut anunţuri referitoare la actuale şi viitoare misiuni.

Danemarca trimite o fregată în Marea Baltică şi urmează să mobilizeze patru avioane F-16 în Lituania, pentru a susţine misiunea NATO de patrule aeriene în regiune.

Spania trimite nave pentru misiuni NATO şi analizează posibilitatea de a staţiona avioane militare în Bulgaria.

Franţa a exprimat disponibilitatea de a trimite trupe în România, sub comandament NATO.

Olanda trimite două avioane F-35 în Bulgaria, începând din aprilie, pentru a susţine activităţile NATO de patrulare aeriană în regiune, şi plasează în stare de disponibilitate imediată o navă şi unităţi terestre, pentru Forţa de Reacţie a NATO.

De asemenea, Statele Unite au anunţat clar că analizează posibilitatea intensificării prezenţei militare pe flancul de est al Alianţei”, a anunțat Alianța pe site-ul său.

Ucraina a primit cel de-al doilea transport de armament de la SUA, duminică seara.

Este vorba despre peste 80 de tone de arme, dar vor mai sosi și altele, a anunțat ministrul apărării de la Kiev.

„Al doilea avion la Kiev! Peste 80 de tone de arme pentru a întări capacităţile de apărare ale Ucrainei de la prietenii noştri din SUA! Şi acesta nu este sfârşitul”, a scris Oleksii Reznikov pe Twitter.

Sâmbătă a fost trimis primul transport, el constând în  90 de tone de armament.

Premierul britanic a declarat că o invazie a Ucrainei ar fi un pas dezastruos, iar Rusia trebuie să înțeleagă că ar putea fi o nouă Cecenie.

“Trebuie să facem astfel încât să fie foarte clar pentru Kremlin, pentru Rusia, că ar fi un pas dezastruos”, a declarat Boris Johnson, potrivit Reuters.

“Informațiile (dezpre iminența unei invazii n.r.) sunt destul de sumbre în acest sens. Nu cred că este, în niciun caz, inevitabilă, cred că bunul simț încă mai poate prevala”, a adăugat premierul britanic.

“De asemenea, trebuie să transmitem (Moscovei) mesajul că invadarea Ucrainei, din perspectiva Rusiei, va fi o treabă dureroasă, violentă și sângeroasă și cred că este foarte important ca oamenii din Rusia să înțeleagă că aceasta ar putea fi o nouă Cecenie”, a mai declarat șeful guvernului de la Londra.

Marea Britanie a început să-și retragă personalul de la ambasada sa din Ucraina. Oficialii spun că nu au existat amenințări specifice la adresa diplomaților britanici, dar aproximativ jumătate din personalul care lucrează la Kiev se va întoarce în Marea Britanie.

Mișcările ambasadei au fost descrise ca fiind de precauție și se crede că nu s-a întâmplat nimic concret în ultimele 24 de ore care să fi declanșat deciziile SUA și Marea Britanie.

Personalul UE din Ucraina va rămâne pe loc deocamdată, șeful UE pentru politică externă, Josep Borrell, declarând că nu va „dramatiza” tensiunile.

Rusia ar fi trimis noi trupe la granița cu Ucraina, fiind vorba, mai precis, de trupele de elită Spețnaz.

Mai mult decât atât, șase nave rusești au mers spre Marea Mediterană încă de săptămâna trecută.

Îngrijorările Occidentului cresc, pe măsură ce Rusia aduce în Belarus rachete cu rază scurtă, trupe speciale și nu numai.

„Este adunarea a 100.000 de militari de-a lungul granițelor Ucrainei (n. red care ne îngrijorează), combinată cu deplasarea forțelor în Belarus în weekend… aceste cifre sunt dincolo, desigur, de ceea ce ne-am aștepta cu privire la un exercițiu normal”, a spus un oficial american.

Un atac ar putea fi orchestrat în orice moment, crede oficialul, căci toate aceste acțiuni aduc „o capacitate sporită a Rusiei de a lansa acest atac, o oportunitate sporită, căi sporite, rute sporite”.

Secretarul de stat Antony Blinken și-a amplificat avertismentul împotriva unei invazii ruse a Ucrainei, spunând că „un singur militar rus suplimentar” care intră în Ucraina „într-un mod agresiv” va avea ca rezultat un răspuns sever din partea SUA și a aliaților săi.

„Dacă un singur militar rus suplimentar intră în Ucraina într-un mod agresiv, așa cum am spus, asta ar declanșa un răspuns rapid, sever și unit din partea noastră și a Europei”, a declarat Blinken pentru CNN.

Comentariile secretarului de stat clarifică și mai mult poziția SUA cu privire la orice acțiune militară agresivă suplimentară a Rusiei, după ce țara a comasat zeci de mii de soldați la granița cu Ucraina.

Blinken a apărat duminică și refuzul administrației americane de a impune sancțiuni împotriva Rusiei în mod preventiv, în ciuda faptului că președintele ucrainean Vladimir Zelenski a cerut SUA și aliaților săi să penalizeze acum Moscova pentru acumularea masivă de trupe de-a lungul granițelor Ucrainei.

„Când vine vorba de sancțiuni, scopul acestor sancțiuni este de a descuraja agresiunea rusă”, a spus el.

„Deci, dacă sunt declanșate acum, pierzi efectul de descurajare. Toate lucrurile pe care le facem, inclusiv pregătirea într-un mod unit cu Europa unor consecințe masive pentru Rusia, sunt concepute pentru a fi luate în considerare de președintele Putin și să-i descurajăm să ia măsuri agresive, chiar dacă urmărim diplomația în același timp”.

Informațiile serviciilor secrete britanice, confirmate de cele americane, arată că Moscova pregătește o lovitură de stat în Ucraina, care să ducă la instalarea unui lider pro-rus la Kiev.

Ministrul britanic de externe Liz Truss a denunţat „amploarea activităţii ruse ce vizează subminarea Ucrainei”, adăugând că, „potrivit informaţiilor noastre, guvernul rus încearcă să instaleze un lider pro-rus la Kiev, în timp ce intenţionează să invadeze şi să ocupe Ucraina”. 

Britanicii au avansat și numele celui care ar putea fi impus de autocratul Putin la conducerea Ucrainei. „ Fostul parlamentar ucrainean Evgheni Muraev este considerat potențial candidat”, a mai spus Liz Truss.

„Avem informații că serviciile secrete din Rusia mențin legături cu numeroși foști politicieni, printre care Serghei Abruzo, prim-viceprimministru al țării între 2012 și 2014 și premier în 2014, Andrei Kluev, prim-viceprimministru între 2010 și 2012 și fost șef al administrației fostului președinte Victor Ianukovici, Vladimir Sivkovici, fost adjunct al Consiliului Național de Securitate al Ucrainei, precum și Mikola Azarov, premier al țării între 2010 și 2014.

Aceștia se află în prezent în legătură cu ofițerii de informații ai Rusiei care se ocupă de planificarea atacului asupra Ucrainei”, a mai spus ministrul britanic de externe.

Rusia a replicat spunând că aceste informații sunt, de fapt, o dezinformare ce are rolul de a escalada tensiunile din zonă, potrivit CNN.

Spania şi Ţările de Jos au preluat sâmbătă misiunile de supraveghere aeriană în Bulgaria. Cele două ţări occidentale vor trimite avioane de vânătoare în cadrul unei misiuni de poliţie aeriană în Bulgaria, stat membru al NATO şi riveran Mării Negre, relatează dpa, citată de Agerpres.

”Este vorba despre o rotaţie de cinci până la şapte avioane, în primul caz, şi două avioane, în celălalt caz, întrucât acestea sunt avioane din a patra şi a cincea generaţie, pe care Bulgaria nu le are.

Contingentul spaniol va participa cu avioane Eurofighter Typhoon, iar contingentul olandez va zbura cu F-35.

Întrucât Bulgaria nu dispune de acest tip de echipamente şi capacităţi, solidaritatea ţărilor NATO conduce la utilizarea de capacităţi comune, acolo unde este posibil şi în concordanţă cu dorinţele şi deciziile ţărilor respective”, a explicat Stefan Ianev, ministrul bulgar al apărării.

Acesta a mai precizat că rotaţia forţelor spaniole este avută în vedere pentru luni de guvernul bulgar, iar cea a forţelor armate olandeze este planificată pentru aprilie-mai.

Bulgaria are un acord cu SUA pentru a primi într-o bază de antrenament 2.500 de soldaţi, cu un maxim de 5.000 în perioadele de rotaţie a personalului.

SUA ar luat în considerare un plan care ar muta membrii familiei înapoi în Statele Unite, oferind în același timp angajaților neesențiali opțiunea de a pleca voluntar, susține Fox News, citând surse apropiate discuțiilor.

Un anunț în acest sens poate veni în câteva zile, au declarat sursele citate de publicația americană.

Aproximativ 180 de cetățeni americani lucrează la ambasada din Kiev, dar numărul cetățenilor americani care locuiesc în locuințele ambasadei din apropiere este mult mai mare.

 La începutul acestei luni The New York Times a relatat că Rusia a început să evacueze angajații din ambasada sa din Kiev pe 5 ianuarie.

Dar Departamentul de Stat a declarat pentru Fox News că nu are „nimic de anunțat în acest moment”.

„Efectuăm o planificare riguroasă de urgență, așa cum facem întotdeauna, în cazul în care situația de securitate se deteriorează”, a spus un purtător de cuvânt al departamentului.

„Suntem deja la un nivel patru aviz de călătorie pentru Ucraina pentru Covid și am avertizat că cetățenii americani ar trebui să fie la curent cu rapoartele conform cărora Rusia plănuiește acțiuni militare semnificative împotriva Ucrainei.”

Purtătorul de cuvânt a mai spus că, dacă departamentul își schimbă atitudinea, diplomații și familiile lor nu ar trebui să anticipeze o evacuare sponsorizată de guvern.

„În prezent sunt disponibile zboruri comerciale pentru a sprijini plecările”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Aproximativ 90 de tone de „ajutor letal” american au sosit în Ucraina. A fost primul transport dintr-un pachet recent aprobat de ajutor militar al SUA pentru Ucraina și includea muniție pentru „apărătorii din prima linie”.

Livrarea a urmat vizitei secretarului de stat al SUA Antony Blinken la Kiev săptămâna aceasta, unde a avertizat cu privire la un răspuns dur dacă Rusia va invada.

Moscova a negat orice plan de a ataca sau invada Ucraina.

Președintele american Joe Biden a aprobat pachetul de sprijin pentru securitate în valoare de 200 de milioane de dolari în decembrie.

Ambasada SUA la Kiev a declarat că transportul a demonstrat „angajamentul său ferm față de dreptul suveran la autoapărare al Ucrainei”.

„Statele Unite vor continua să ofere o astfel de asistență pentru a sprijini forțele armate ale Ucrainei în efortul lor continuu de a apăra suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei împotriva agresiunii ruse”, a scris instituția pe Facebook.

Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a mulțumit SUA pentru ajutor.

Ministrul apărării naţionale a declarat că România nu va intra în niciun război în acest moment, dar ţara “trebuie să fie pregătită pentru consecinţele unui posibil conflict de la graniţa Ucrainei”.

“România nu va intra în niciun război în acest moment. România trebuie să fie pregătită doar pentru consecinţele unui posibil conflict de la graniţa Ucrainei.

Nu putem să spunem cu siguranţă dacă va fi război acolo, în Ucraina, pentru că ar fi foarte mari costurile pentru Rusia dacă ar face acest lucru.

NATO a anunţat prin vocea lui Stoltenberg că nu poate fi vorba de o intervenţie militară, pentru că Ucraina nu este membru al Alianţei, deci nu poate fi vorba de un răspuns militar.

Din perspectiva asta, noi, România, şi NATO nu vor intra în război de tip militar.

Sigur că războiul economic, războiul de alte facturi, blocajul economic poate va exista dacă va fi un conflict, dar în acest moment la un război cald, ca să spunem aşa, nu ne aşteptăm”, a declarat Vasile Dîncu, într-o emisiune la Digi 24.

Ministrul a precizat că autorităţile din România se pregătesc pentru un eventual val de refugiaţi ucraineni care ar putea ajunge la granițele noastre în perioada următoare.

“Dacă ne uităm la toate tipurile de conflict de tip militar, migraţii masive din calea războiului se pot produce şi ne aşteptăm şi noi la acest lucru, evident, chiar dacă la prima vedere unii au senzaţia că noi nu ne pregătim pentru posibile efecte secundare ale unui război.

Noi ne pregătim pentru asta. Suntem pregătiţi, în acest moment, pentru o posibilă asistenţă pentru migranţi din această perioadă. Este o datorie umanitară”, a afirmat ministrul apărării naţionale.

Serghei Şoigu, ministrul rus al apărării se va întâlni, la Moscova, cu omologul său britanic Ben Wallace, pentru a discuta despre criza ruso-occidentală legată de Ucraina.

”Secretarul apărării este bucuros că Rusia a acceptat invitaţia de a avea o întrevedere cu omologul său. Dat fiind că ultima întâlnire bilaterală între ţările noastre a avut loc la Londra în 2013, ministrul rus al apărării Serghei Şoigu a propus să se întâlnească la Moscova’‘, potrivit unei surse din Ministerul britanic al Apărării, relatează Agerpres.

Potrivit sursei citate, Londra ţine legătura cu autorităţile ruse pentru a stabili detaliile tehnice ale întâlnirii.

Londra a anunţat luni că a început să livreze Ucrainei arme antitanc pentru a ajuta această ţară să se apere de o potenţială invazie.