Toni Greblă, noul prefect al Capitalei, un privilegiat al PSD. Funcțiile cu care a fost răsplătit de partid după procesul intentat de DNA

În urmă cu șapte ani, Toni Greblă, noul prefect al Capitalei, părea să aibă reputația și cariera ca politician și jurist distruse de acuzațiile de corupție care îi fuseseră aduse de către procurorii DNA. Însă după achitarea sa, PSD a fost foarte darnic cu Greblă asigurându-i funcții importante în stat care să compenseze anii în care s-a judecat dosarul său.

Parcursul lui Greblă până la CCR

În 2013, Toni Greblă părea să fi atins apogeul carierei sale, odată cu numirea sa în funcția de judecător la Curtea Constituțională. Mandatul său era doar de 6 ani, întrucât postul fusese eliberat prin demisia Iuliei Motoc, ce fusese desemnată ca judecător din partea României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). De profesie avocat, Greblă a ocupat funcții importante încă din 1990. El a fost președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale din Gorj, pentru ca în perioada 1990-1993 să fie prefect al județului.

În 1993-1997 a fost prim secretar la Misiunea Permanentă a Oficiului European al ONU de la Geneva. În 2000, PSD l-a desemnat din nou în funcția de prefect de Gorj, pentru ca în 2003 să fie numit consilier al ministrului de Interne. În 2008 a obținut primul mandat de senator PSD, fiind socotit unul dintre juriștii proeminenți pe care social-democrații i-au trimis în Parlament. Al doilea mandat l-a obținut în 2012, însă a renunțat la el după numai un an pentru funcția de judecător CCR.

Primul judecător CCR acuzat de corupție

În ianuarie 2015, DNA l-a pus sub acuzare pentru primire de foloase necuvenite de la omul de afaceri Ion Bîrcină, care-i era și fin, precum și de la Mihai Prundianu. La vremea respectivă, printre faptele acuzate de către procurori erau câteva care stârniseră nedumerire, dând impresia că Greblă ar fi fost un infractor mărunt, anume că printre foloasele necuvenite ar fi fost două rochii pentru soția sa în valoare cumulată de 1.200 de lei, că ar fi încercat să exporte cereale în Rusia în pofida embargoului impus de UE sau că nu ar fi declarat venituri dintr-o fermă de struți. La o lună de la izbucnirea scandalului, Toni Greblă a demisionat.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Însă pe 11 mai 2018, Greblă a fost achitat în primă instanță, iar pe 27 iunie 2019 un complet de cinci judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție a reconfirmat decizia inițială. Sentințele au fost un eșec major pentru DNA, mai ales că motivarea hotărârii definitive era puțin măgulitoare pentru procurori. Judecătorii au susținut că oferirea unor bunuri între fin și naș nu pot fi considerate ca venit ilicit, mai ales că nu a fost demonstrată de către acuzare o legătură între foloasele necuvenite și traficul de influență care i s-au pus în cârca lui Greblă. Mai mult, judecătorii au constatat că lui Greblă i se imputase încălcarea embargoului față de Rusia, în condițiile în care România nici măcar nu impusese un asemenea embargou.

Suspiciuni privind implicarea SRI în dosarul lui Greblă

Momentul în care DNA a început urmărirea penală și deznodământul procesului au ridicat semne de întrebare asupra motivațiilor procurorilor. În 8 iulie 2014, CCR declarase neconstituțională a doua lege Big Brother, lege prin care SRI primea acces la date legate de comunicațiile telefonice și de internet, fără mandat judecătoresc, după ce o lege similară fusese respinsă încă din 2009. Tot în acea perioadă a fost declarată neconstituțională și Legea cartelelor prepay, prin care acestea nu puteau fi achiziționate fără ca cel care le cumpără să ofere date din actul de identitate.

Deciziile CCR de atunci au fost criticate public de către șefii SRI și DNA, George Maior, respectiv Laura Codruța Kövesi, care au reclamat că este afectată siguranța națională și combaterea corupției. Cu numai o lună înainte ca Greblă să fie pus sub acuzare, în decembrie 2014, Senatul adoptase Legea securității cibernetice, numele oficial al Legii Big Brother 3. PNL contestase deja și acest proiect la Curtea Constituțională. În acest context a survenit punerea sub acuzare, pentru prima dată în istoria post-decembristă, a unui judecător al CCR, într-un dosar instrumentat de către DNA, cu ajutorul unor interceptări realizate de către SRI.

Suspiciuni privind folosirea dosarului lui Greblă ca mijloc de presiune politică au fost exprimate chiar de către Augustin Zegrean, care era președintele CCR în vremea când DNA a deschis dosarul penal. „Domnul Greblă a și pățit-o atunci, în legătură cu asta a fost a doua zi arestat. Greblă a fost reținut datorită presiunii SRI, categoric da. Miercuri am votat legea privind siguranța cibernetică, Greblă a votat împotrivă și a doua zi a fost luat și dus la DNA. Orice om cu mintea la purtător face legătura. Nu a ieșit directorul SRI și ne arăta cu degetul, chiar făcea cu degetul, ne amenința că vedeți voi ce se întâmplă, că vin teroriștii și distrug țara? A spus o să știu pe cine o să arăt cu degetul”, a declarat Zegrean, în 2019, pentru Europa Liberă.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

După martiraj, răsplata venită din partea partidului

Dosarul care i s-a instrumentat lui Greblă l-a transformat pe acesta într-un fel de martir al PSD-ului, o victimă a jocurilor politice ale DNA, în vremea în care parchetul anti-corupție a fost condus de către Kövesi. Astfel că fostul senator a fost promovat de către foștii colegi de partid în diverse funcții publice, imediat după prima sentință de achitare. În septembrie 2018, Toni Greblă a revenit în viața publică prin numirea sa ca secretar general adjunct al Guvernului, decizie semnată de către fostul premier Viorica Dăncilă. După căderea guvernului condus de aceasta, în noiembrie 2019, PSD nu l-a lăsat fără funcție pe Toni Greblă, chiar dacă intrase în opoziție.

În iunie 2020, fostul judecător CCR a fost numit de către Parlament, la propunerea social-democraților, în funcția de președinte al secției de Drept Privat din cadrul Consiliului Legislativ, organism care trebuie să avizeze toate proiectele de lege care intră în dezbatere parlamentară. Pe lângă salariul de bază de 16.640 de lei pe lună, funcția avea avantajul că este printre puținele posturi de demnitate publică pentru care nu este fixată o limită în timp.

Pe lângă această funcție, în februarie 2022, ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu l-a numit pe Toni Greblă în Consiliul de Administrație al CNAIR, post pentru care urma să încaseze 13.215 lei pe lună pentru participarea la numai câteva ședințe, potrivit Economedia. Greblă a renunțat la acest din urmă post după numai câteva zile, după ce și-a dat seama că s-ar afla în stare de incompatibilitate.

Astfel că postul de prefect al Capitalei este a patra funcție pe care Toni Greblă o obține cu susținerea PSD, după achitarea sa în procesul intentat de către DNA.