Bilanțul cazurilor de îmbolnăvire cu virusul SARS-COV-2 crește pe zi ce trece în țara noastră și generează uneori reacții dintre cele mai dure, cu atât mai mult cu cât o bună parte a populației se încăpățânează în continuare să încalce restricțiile și să conteste existența bolii.
Cel mai elocvent exemplu în acest sens îl are în prim-plan pe Traian Băsescu și vine chiar în ziua în care Bucureștiul intră oficial în scenariul roșu, cu o incidență de peste trei infectări la mia de locuitori. Scos din minți de comentariul unui internaut care punea la îndoială afirmațiile sale, fostul președinte a avut un limbaj care nu îi face cinste.
„Marș afară, javră ordinară”, este doar o mică parte a replicii extrem de dure pe care a primit-o persoana respectivă. În postarea cu pricina, europarlamentarul PMP critica autoritățile pentru modul în care au gestionat epidemia până în momentul de față și propunea o serie de măsuri care, în opinia sa, ar trebui să fie luate urgent.
„Măi dobitocule, este minciună că zilnic se îmbolnăvesc 4.000 de oameni, este minciună că mor 50-70 de oameni zilnic, este minciună că nu mai sunt locuri în spitale şi la ATI?
În concluzie, marş afară javră mincinoasă”, a scris Traian Băsescu pe pagina sa de Facebook, după ce un internaut i-a cerut să „termine cu minciunile”.
„11 martie: “Asta ca să demitizăm un pic boala, fiindcă am citit câteva articole ieri, unde se vorbea despre un virus ucigaș, într-o manieră foarte apocaliptică”. “Dacă vă uitați la televizor și vedeți politicieni care dau sfaturi la toată lumea și le știu pe toate, eu vă sfătuiesc să schimbați canalul”.
“Sunt foarte mulţumit de felul în care Guvernul Orban gestionează această criză, măsurile care au fost luate mi se par potrivite, au venit la timp şi vreau să-mi exprim toată aprecierea pentru premierul Orban şi toţi cei care sunt efectiv implicaţi în gestionarea acestei crize”.
Am reiterat aceste declaraţii doar pentru a arăta că, în România, liderii politici n-au înţeles riscurile pandemiei generate de virusul SARS COV-2. Din luna Ianuarie a acestui an, înţelegând ce se întâmpla în China, am tras continuu semnale de alarmă, spunând unde se va ajunge din cauza lipsei de acțiune eficientă a responsabililor de la nivel național.
Abordarea politicianistă și în scop strict electoral a Președintelui și a Premierului i-a făcut să împingă țara într-un moment de criză a sistemului sanitar. Am cerut tot timpul să se ia măsuri pentru a nu se ajunge la limita maximă a sistemului de sănătate românesc, ca sistem de securitate naţională.
Acum s-a ajuns la limită, sistemul sanitar a început să fie depăşit. Mulţi bolnavi depistaţi cu COVID-19 sunt trimişi acasă, pentru că nu există paturi în spitale, au început să lipsească medicamentele, nu sunt paturi la ATI, iar cei care au nevoie de ventilaţie mecanică aşteaptă în saloane să moară un pacient.
Personalul medical este epuizat fizic și România are cel mai mare raport din Uniunea Europeană între numărul deceselor zilnice şi numărul de noi cazuri, ceea ce arată că sistemul sanitar românesc este deja depăşit de evoluţia pandemiei.
Din păcate, pentru Preşedintele României nu este necesară „starea de urgenţă”, drept pentru care a fugit de asumarea răspunderii gestionării crizei sanitare şi „a pasat-o” nevolnicului şi mereu veselului „Şică Mandolină”.
La rându-i, Premierul, devenit peste noapte ”credincios descentralizării”, a plasat toată răspunderea către administraţiile locale. Efectul lașității şi al prioritizării interesului politic în detrimentul sănătăţii şi vieţii oamenilor este că s-a ajuns la momentul dramatic în care medicii încep să fie obligaţi să decidă cine trăiește și cine moare, cine are loc la ATI și cine nu.
Este un moment care trebuia evitat indiferent care ar fi fost costurile politice. Fiecare zi contează până în februarie-martie 2021 când vom avea la dispoziţie un vaccin. Pentru limitarea dezastrului, pentru salvarea de vieţi omeneşti, câteva lucruri ar trebui făcute imediat:
Sunt doar câteva măsuri care ar trebui introduse timp de 5 – 6 luni pentru a limita răspândirea pandemiei, pentru a diminua presiunea pe sistemul sanitar şi pentru a da fiecăruia din noi şansa de a nu se îmbolnăvi.
În acelaşi timp, tot ce înseamnă industrie, construcţii, telecomunicaţii, industrie alimentară ar trebui să funcţioneze cu măsuri sanitare obligatoriu a fi luate pentru protejarea salariaţilor.
Măsurile ar trebui introduse indiferent dacă se atinge sau nu rata de incidenţă de 3 la 1.000 de cazuri transformată artificial într-o jucărie manevrabilă a guvernanţilor în funcţie de care iau sau nu decizii. Deja situaţia este scăpată de sub control. Cred că asta ar trebui făcut acum!”.