Gigantul taiwanez al semiconductorilor TSMC a dat, marți, undă verde pentru construirea primei sale fabrici europene la Dresda, în estul Germaniei. Este un proiect în valoare de peste zece miliarde de euro care va consolida poziția continentului European în acest sector industrial strategic.
Consiliul de administrație al grupului TSMC, primul producător mondial de semiconductori, a oficializat decizia, așteptată de luni de zile, anunțând într-un comunicat de presă că firma taiwaneză va investi aproape 3,5 miliarde de euro în viitoarea uzină din Germania. TSMC va deține 70% din proiect și va colabora cu trei parteneri europeni, NXP din Olanda și Infineon și Bosch din Germania, fiecare cu o participație de 10%.
„Se așteaptă ca investiția totală să depășească 10 miliarde de euro sub formă de injecții de capital, împrumuturi și sprijin puternic din partea Uniunii Europene și a guvernului german”, au precizat cei patru parteneri într-un comunicat de presă, informează Le Point. Aceasta este prima fabrică a TSMC în Europa, într-un moment în care țările occidentale se străduiesc să își înăsprească controlul asupra fabricării acestor componente, care sunt esențiale pentru o gamă uriașă de mărfuri, de la laptopuri și autoturisme, la avioane și rachete.
Tensiunile cu China din cauza Taiwanului, unde se află sediul TSMC, au sporit îngrijorările legate de aprovizionarea globală cu semiconductori. Pandemia Covid-19, care a paralizat lanțurile de aprovizionare din Asia în 2020, a evidențiat, de asemenea, dependența de furnizorii asiatici, provocând penurii majore de semiconductori, până la a pune în dificultate industria auto europeană, un șoc pentru vechiul continent.
Fabrica germană a gigantului taiwanez se va specializa în producția de semiconductori pentru sectorul auto, care trece printr-o schimbare istorică către mașini electrice. „Europa este o locație foarte promițătoare pentru inovația în domeniul semiconductorilor, în special în sectoarele auto și industrial”, a declarat Che Chia Wei, directorul general al TSMC, într-o declarație comună emisă de cei patru parteneri.
Obiectivul este de a lansa construcția fabricii în a doua jumătate a anului 2024, iar producția să înceapă până la sfârșitul anului 2027. Se preconizează că uzina va avea o capacitate de producție lunară de 40.000 de tranșe de siliciu de 300 mm, una dintre cele mai avansate tehnologii din lume. Vor fi create aproximativ 2.000 de locuri de muncă directe. Se așteaptă ca guvernul german să ofere subvenții în valoare de aproximativ cinci miliarde de euro prin intermediul Fondului federal pentru climă și transformare, potrivit mai multor mass-media germane.
Germania își propune să fie vârful de lance al eforturilor de creștere a suveranității europene în producția de semiconductori, mai ales că cea mai mare economie europeană, a cărei economie este în impas, încearcă să pună bazele unei relansări industriale. Această investiție „arată că Germania este o locație atractivă și competitivă, în special atunci când vine vorba de tehnologii-cheie precum microelectronica”, a salutat ministrul economiei, Robert Habeck, într-o declarație separată.
Regiunea Dresda din fosta Germanie de Est este una dintre fortărețele microelectronicii din Europa și a fost supranumită de mulți ani „Silicon Saxonia”. La jumătatea lunii iunie, Berlinul a anunțat că își majorează subvenția acordată gigantului american al semiconductorilor Intel la aproape 10 miliarde de euro, în timp ce compania construiește o nouă fabrică la Magdeburg (centrul-estul Germaniei).
Pe lângă Intel, compania germană Infineon a demarat recent lucrările la o nouă fabrică de semiconductori în valoare de 5 miliarde de euro, tot la Dresda, iar compania americană Wolfspeed a anunțat o investiție majoră în vestul Germaniei. Cea mai mare parte a producției TSMC se află la Hsinchu, în nordul Taiwanului, dar grupul își extinde activitatea la nivel mondial cu o fabrică planificată în Arizona, una dintre cele mai mari investiții străine în Statele Unite. Aceasta a fost amânată până în 2025 din cauza dificultăților de recrutare a muncitorilor calificați în Statele Unite, o preocupare care se manifestă și în Germania, unde deficitul de forță de muncă este deosebit de acut.
Omniprezente și indispensabile în aplicațiile de microtehnologie, componentele electronice fac obiectul unei bătălii globale. Dominată de producătorii americani și asiatici, piața semicnoductorilor este considerată în prezent strategică de către UE. Prin urmare, aceasta dorește să relanseze bătrânul continent în această cursă tehnologică de foarte înalt nivel, care se anunță nemiloasă.
Semiconductorii sunt peste tot, în telefoane, televizoare, aparate de uz casnic, mașini. Aceste mici piese pot regla temperatura unui cuptor sau pot corecta suspensia unui vehicul. Ele sunt deseori numite creierul obiectelor. În fiecare an se fabrică miliarde de semiconductori. Dar cererea este atât de mare încât pur și simplu producția actuală nu face față.
Acum este posibil să se producă cipuri care măsoară doar doi nanometri. Semiconductori ultrasofisticați care sunt folosiți și în cele mai noi arme și în inteligența artificială. Sectorul a devenit atât de strategic încât marile puteri ale lumii duc un război aprig pentru aprovizionarea cu cipuri tot mai puternice și tot mai miniaturizate.
Statele Unite au deblocat 250 de miliarde de dolari pentru a înființa fabrici de componente pe teritoriul lor. Washingtonul a interzis chiar și exportul celor mai avansate tehnologii către China. India dorește să devină un jucător important în acest sector, la fel ca și Brazilia. Japonia și Coreea de Sud fac și ele mari eforturi. Rusia, supusă unor sancțiuni economice din cauza războiului început în Ucraina, a fost nevoită să reutilizeze circuite electronice din echipamente electrocasnice casate în unele echipamente militare.
În ceea ce privește China, aceasta este cel mai mare consumator de semiconductori din lume și vrea să preia controlul asupra insulei Taiwan, unul dintre cele mai importante centre de producție din lume, cu tehnologia sa de ultimă generație. Dar Taiwanul este o republică independentă, protejată militar de Statele Unite. Următorul război mondial ar putea începe în Taiwan din cauza „aurului alb”. Prinsă în acest conflict global, Europa începe să-și apere și ea industria, construind, iată, fabrici pentru a fi autosuficientă.