Ucraina, alegeri sub bombardament. Când și cum poate organiza Zelenski un scrutin democratic în plin război și cenzură?

Președintele Volodimir Zelenski trebuie să rezolve o dilemă democratică: când să organizeze alegeri parlamentare și prezidențiale în Ucraina. Desfășurarea unor alegeri corecte pare aproape imposibilă deocamdată, pe fondul războiului și al cenzurii mass-media, dar presiunea pentru a schimba această situație este în creștere.

SUA îndeamnă la „alegeri libere și corecte”

Dacă Vladimir Putin nu ar fi dat ordinul de invadare a țării vecine, Kievul ar fi trebuit să organizeze alegeri parlamentare luna viitoare și un scrutin prezidențial în martie 2024. Dacă alegerile ar putea sau ar trebui să aibă loc este din nou un subiect de discuție aprins la Kiev, după ce, la sfârșitul lunii august, senatorul american Lindsey Graham a cerut Kievului să organizeze alegeri „libere și corecte”, chiar dacă țara se află sub asaltul forțelor Rusiei.

Președintele Volodimir Zelenski lasă în mod clar să se înțeleagă că vrea să candideze pentru un al doilea mandat. „În 2024, dacă războiul va continua și dacă vor avea loc alegeri, nu îmi voi abandona niciodată țara. Pentru că sunt garantul Constituției și o voi apăra în orice caz”, a declarat el într-un interviu recent acordat postului public portughez de televiziune RTP.

Liderul de la Kiev i-a răspuns lui Graham spunându-i că este pregătit – dacă Parlamentul este de acord – să anuleze legea marțială care interzice organizarea de alegeri pe timp de război. Dar este un subiect care ridică mari semne de întrebare cu privire la legitimitatea democratică: majoritatea posturilor de televiziune sunt puternic controlate de guvern, soldații ar trebui să voteze în tranșeele de pe linia frontului. În plus, milioane de ucraineni s-au refugiat peste graniță.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Cum vor vota 6,2 milioane de refugiați?

Conștient de toate aceste obstacole, Zelenski susține că Occidentul ar trebui să ajute Ucraina să organizeze scrutinul pentru aproximativ 6,2 milioane de refugiați ucraineni, care au părăsit țara după invazia Rusiei din februarie 2022. De asemenea, el a spus că partenerii Ucrainei ar trebui să furnizeze 5 miliarde de grivne suplimentare (120 de milioane de euro) pentru a înființa secții de votare și a trimite observatori, în special în zonele cele mai complexe, cum ar fi zonele de luptă.

În pofida interesului lui Zelenski pentru alegeri, nimeni nu se îndoiește că ar fi o provocare enormă. Observatorii electorali, analiștii politici și chiar parlamentarii opoziției, care au vorbit cu Politico, sunt de acord că Ucraina nu poate garanta un proces electoral liber, corect și sigur, în timp ce Rusia lovește cu rachete. În timp ce canalele de televiziune sunt cenzurate, iar 20% din teritoriu nu ar putea vota deoarece este ocupat de forțele Kremlinului.

„Îmi dau seama că mediul de securitate pentru desfășurarea unor alegeri ar fi o provocare. Cu toate acestea, nu mă pot gândi la o investiție mai bună pentru stabilitatea Europei decât să ajutăm Ucraina să supraviețuiască ca o democrație independentă, autonomă și bazată pe statul de drept. Îi încurajez pe toți aliații Ucrainei să contribuie la furnizarea de asistență financiară și tehnică pentru a sprijini acest efort”, a declarat Graham într-un mesaj postat pe Twitter.

Războiul nu poate garanta votul democratic

Olga Aivazovska, șefa consiliului de administrație al Rețelei civice Opora, un organism ucrainean de supraveghere a alegerilor, a avertizat cu privire la pericolele unor alegeri premature. „Alegerile se referă la libertatea de exprimare, libera circulație, lipsa cenzurii, comunicarea cu alegătorii, activitatea partidelor politice etc. Toate acestea nu pot fi garantate în această fază fierbinte a războiului”, a declarat ea.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Pericolul iminent pe care ea l-a identificat este că, în lipsa unei competiții politice corecte, care ar fi imposibilă în condițiile restricțiilor impuse de guvern în timp de război, ar putea avea loc o delegitimare a puterii.  „Un astfel de scrutin ar fi departe de a fi un act de democrație în timpul războiului. Țara ar putea avea conducători aleși doar de cetățenii din partea Ucrainei care nu este ocupată de Rusia. Iar acest lucru va ajuta Kremlinul să fixeze noua realitate geopolitică de control asupra celeilalte părți a Ucrainei”, a adăugat Aivazovska.

Ștampile sub bombardament

Zelenski spune că înțelege logica partenerilor ucraineni care au îndemnat Kievul să organizeze voturile în timpul războiului. „Dacă protejați democrația, atunci chiar și în timpul războiului ar trebui să vă gândiți la această protecție. Alegerile sunt una dintre modalitățile de a face acest lucru. Dar nu degeaba alegerile sunt interzise prin lege în timpul războiului. Este foarte dificil să le organizezi”, a declarat el.

Șeful statului a adăugat că nimeni nu i-a arătat până acum cum să organizeze alegeri pentru militarii din prima linie și pentru refugiații din străinătate. Deși este posibil un ajutor pentru organizarea votului în străinătate, Dmitro Razumkov, un deputat ucrainean care a fost șeful de campanie politică al lui Zelenski în 2019, dar care acum se află în opoziție, a glumit spunând că ar fi curios să vadă cum și-ar stabili misiunile observatorilor străini pe linia frontului aflat sub bombardament rusesc constant.

„Nici parlamentarii, nici comisia electorală centrală nu pot spune cât timp va fi necesar pentru a crea o nouă listă electorală. Unde sunt alegătorii noștri și cum să organizăm acest proces? În țara noastră, o mare parte din teritoriu este fie sub ocupație, fie infrastructurile sunt distruse, e pustiu, nu există posibilitatea de a organiza procesul electoral pe teren”, a declarat Razumkov.

Ca și cum acestea nu ar fi fost de ajuns, orice campanie electorală înseamnă critici la adresa actualului guvern, iar acest lucru duce la divizare, tocmai când națiunea trebuie să rămână cât mai unită posibil, a adăugat Razumkov. „Alegerile înseamnă, de asemenea, agitație și acces la mass-media pentru toți candidații. Iar eu nu am mai obținut un interviu la televiziunea națională ucraineană controlată de stat de ani de zile”, a adăugat Razumkov.

Nu se poate amâna la nesfârșit

Experții sunt de acord că ar fi extrem de greu să se organizeze alegeri în timpul războiului, dar nu imposibil.  „O țară aflată în război nu se pretează la organizarea de alegeri. Dar, în același timp, este bine că există această dezbatere în societatea ucraineană, care prețuiește democrația în sine. Așa că ei trebuie să decidă. Și vom vedea care va fi rezultatul”, a declarat ministrul olandez al Apărării, Kajsa Ollongren.

Mai devreme sau mai târziu, vor trebui, firește,  organizate alegeri, a declarat Volodimyr Fesenko, un analist politic ucrainean. „Dacă războiul se prelungește încă câțiva ani, va exista inevitabil o dezbatere despre alegeri. Aceasta va depinde de amploarea luptelor”, a adăugat analistul. Cu toate acestea, parlamentul trebuie să anuleze interdicția de a se organiza alegeri în timpul războiului, să voteze modificări ale bugetului pentru a găsi bani pentru organizare și să modifice codul electoral.

„Avem nevoie de proceduri care să le permită oamenilor care și-au schimbat locul de reședință să voteze, deoarece milioane de oameni și-au părăsit casele. Ar trebui să li se ofere posibilitatea de a vota”, a declarat Fesenko. „Prevăd că am putea avea alegeri în 2024. Dar realitatea va depinde de amploarea ostilităților. O nouă escaladare va însemna oprirea votului”, a adăugat el.

Ar putea fi nedrept să ne așteptăm ca Ucraina să își îndeplinească acest angajament pe termen scurt, a declarat Sam van der Staak, director pentru Europa în cadrul think-tank-ului International Institute for Democracy and Electoral Assistance.  „Pentru Ucraina și provocările cu care se confruntă, o astfel de includere în procesul decizional este mai importantă acum decât oricând”, a spus el. „Dacă am coborî ștacheta pentru Ucraina, acest lucru ar contraveni propriilor dorințe ale țării de a fi tratată ca o democrație deplină și poate chiar ar alimenta narațiuni răuvoitoare”.