Ucraina nu va accepta o aderare de mâna a doua la UE. „Să nu ne grăbim”, temperează europenii

Ucraina a transmis clar că nu va accepta o aderare „de mâna” a doua la UE. Premierul Denîs Șmîhal a declarat că Kievul a îndeplinit toate criteriile pentru a începe negocierile de aderare cu blocul comunitar.

Kievul vrea „drepturi depline”

Deși Franța și Germania elaborează planuri pentru o Uniune Europeană cu mai multe viteze, Ucraina afirmă foarte clar că nu dorește să fie tratată cu o aderare de rangul doi.

Kievul își propune să devină un „candidat cu drepturi depline la statutul de membru cu drepturi depline” al Uniunii Europene, a declarat premierul ucrainean Denîs Șmîhal pentru Politico, care a promis că își va aduce țara în UE în următorii doi ani.

Șmîhal a pledat pentru o aderare deplină la UE, în contextul în care dezbaterea privind extinderea blocului comunitar se intensifică, înaintea unei serii de întâlniri cheie din lunile următoare.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Franța și Germania au făcut presiuni pentru o opțiune alternativă la statutul de membru cu drepturi depline al UE, bazată pe patru cercuri concentrice diferite de aderare. Aceasta ar putea constitui cadrul pentru o integrare treptată.

„Versiune lentă”, exclusă

Cu toate acestea, Denîs Șmîhal a precizat că Ucraina nu va fi de acord cu versiunea lentă de aderare la UE. „Facem maximum de efort pentru a ne asigura că Ucraina va deveni un membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Acest lucru este de o importanță critică pentru toți ucrainenii”, a spus premierul ucrainean.

Deși a remarcat că, în cele din urmă, este vorba de o decizie politică a statelor membre, Șmîhal a adăugat: „Sunt sigur că, în termen de doi ani, vom fi pe deplin și complet pregătiți să facem parte din Uniunea Europeană”.

În timp ce opt țări au primit statutul de candidat la UE, inclusiv un grup de țări din Balcanii de Vest care așteaptă de ani de zile să treacă la următoarea etapă a procesului de aderare, Șmîhal a susținut că Ucraina are un argument unic de apărat în favoarea aderării la UE.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

„Vrem să fim un membru cu drepturi depline, deoarece Ucraina este astăzi singura țară din lume care a plătit un preț atât de mare pentru dorința sa de a deveni membră a blocului comunitar. Nici o altă țară candidată la Uniunea Europeană nu a beneficiat vreodată de un sprijin atât de mare din partea populației – peste 90% dintre ucraineni – care să dorească, să vrea să devină un membru european cu drepturi depline”.

„Suntem gata de start”

Șmîhal a declarat că Ucraina a îndeplinit toate cele șapte condiții stabilite de Comisia Europeană în iunie 2022 pentru a trece la următoarea etapă a procesului de aderare, în urma unei rezoluții adoptate de cabinet săptămâna aceasta.

Aceasta a inclus recunoașterea drepturilor minorităților naționale – o mișcare considerată în mare măsură ca o mână întinsă Ungariei, care a obiectat față de tratamentul etnicilor maghiari din Ucraina.

„Suntem gata de plecare. Ne așteptăm ca nu mai târziu de octombrie să putem avea situația pozitivă cu evaluarea progreselor noastre de către Comisia Europeană și astfel încât Consiliul European să poată vota și să ia decizia de a începe discuțiile de negociere cu Ucraina”.

Comisia Europeană, care evaluează progresele Ucrainei, urmează să publice luna viitoare pachetul său anual de extindere, care va fi rampa de lansare pentru o discuție între liderii UE, la reuniunea Consiliului European din decembrie.

Avantaje pentru blocul comunitar

Denîs Șmîhal a confirmat că diplomații ucraineni fac un lobby intens pe lângă capitalele europene cu privire la necesitatea de a continua procesul de aderare a Ucrainei.

„Ucraina, ca membru al UE, nu ar aduce probleme Uniunii Europene. Dimpotrivă, Ucraina va ajuta la rezolvarea multor chestiuni problematice din blocul comunitar” , a declarat premierul Kievului, subliniind domenii precum independența energetică, securitatea, apărarea și economia.

Șmîhal a încercat, de asemenea, să liniștească apele cu Polonia în urma recentei dispute dintre cele două țări în legătură cu exporturile de cereale ucrainene, susținând că ucrainenii care au fugit din țară în Polonia au contribuit cu 0,5% din PIB la economia poloneză.

De asemenea, aproximativ 4,5 miliarde de euro au fost transferate către ucrainenii din Polonia de la începutul războiului, a spus el. „Aș dori să exprim cuvinte de recunoștință națiunii poloneze și tuturor familiilor poloneze pentru sprijinul pe care l-au oferit refugiaților ucraineni”.

Bruxelles: „Ucraina face parte din familie”

Se așteaptă ca Ucraina să fie reprezentată la reuniunea de săptămâna viitoare a Comunității Politice Europene de la Granada (Spania), care va convoca liderii UE și non-UE.

Până la sfârșitul anului, statele europene trebuie să decidă dacă UE va deschide negocieri de aderare cu Kievul. Însă reticența este exprimată din ce în ce mai deschis, notează Franceinfo.

Oficial, toată lumea este de acord: Kievul își are locul în Uniunea Europeană. „Ucraina face parte din familie”, a declarat chiar președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, la scurt timp după începerea invaziei rusești din 24 februarie 2022.

La vremea respectivă, ideea era că această promisiune de aderare era un gest de solidaritate și de încurajare față de o țară aflată sub bombardamentul armatei lui Vladimir Putin. Nimeni nu avea nimic împotrivă. Doar că anumite capitale nu mai ezită să exprime o anumită neliniște.

Austria, vocea din clubul tăcut „nu”

Cum ar fi cancelarul austriac, care a avertizat împotriva oricărei „proceduri accelerate” pentru Ucraina. Karl Nehammer, liderul conservator austriac, spune cu voce tare ceea ce mulți europeni gândesc în tăcere. Există două motive pentru această schimbare de ton.

În primul rând, pe măsură ce războiul se prelungește, blocul de aliați ai Ucrainei începe să se fisureze. Sprijinul devine mai puțin necondiționat. Așa cum o demonstrează gestul Poloniei de săptămâna trecută, când a suspendat toate noile livrări de arme către Kiev, pe fondul dezacordului privind exportul de cereale ucrainene.

O înghițitură prea mare pentru UE?

Al doilea motiv este tranziția de la teorie la practică. Pe hârtie, ar fi ușor ca blocul comunitar să-i deschidă ușa unui nou membru al clubului european. În practică, nu este atât de simplu de integrat o țară cu o populație de 44 de milioane de locuitori, adică 10% din populația actuală a UE. Cu o asemenea pondere demografică, va fi relativ ușor să se formeze o majoritate de blocaj în cadrul instituțiilor europene.

Ucraina este, de asemenea, o putere agricolă, ceea ce reprezintă un alt motiv de îngrijorare. Aderarea la UE înseamnă redistribuirea subvențiilor europene în cadrul politicii agricole comune – cu alte cuvinte, cei 27 vor trebui să scotocească adânc în buzunarele lor. În plus, există riscul apariției unei noi concurențe pe piețele cerealelor și a sectorului avicol.

„Să nu  e grăbim să repetăm greșeli”

Cu toate acestea, există puține șanse ca această reticență să împiedice, pe termen scurt, demararea procesului de aderare. Peste o lună, Comisia Europeană urmează să își dea avizul. Apoi, în decembrie, statele membre vor decide dacă vor deschide sau nu negocierile.

Aceste negocieri vor dura apoi ani de zile, cu verificări periodice ale reformelor întreprinse: independența justiției, concurența, lupta împotriva corupției. Acest un punct sensibil pentru Kiev, iar mai multe cazuri au ieșit la iveală în ultimele luni.

„Să nu ne grăbim”, a avertizat un diplomat spaniol. Pentru acesta, e vorba de „a nu repeta greșeala de acum zece ani”, când Europa s-a extins cu viteză pentru a include zece noi țări din Europa de Est. Un avertisment care reflectă starea de spirit care domnește în rândul celor 27.