UE, gata să preia cerealele din Ucraina. Bruxelles se înhamă la coșmaruri logistice și costuri ridicate

Uniunea Europeană nu are opțini facile pentru a ajuta Ucraina să-și exporte cerealele, după de Rusia a distrus acordul de transport pe Marea Neagră. Blocul comunitar caută acum noi rute de export, dar toate sunt dificile din punct de vedere logistic și au un cost ridicat. Presiunea se intensifică asupra UE pentru ca aceasta să transfere și mai mult din surplusul agricol blocat al Ucrainei, după ce Moscova a părăsit acordul susținut de ONU pentru a permite Kievului să exporte cereale prin Marea Neagră. Și, previzibil, a declanșat un val de atacuri asupra porturilor maritime ucrainene.

Presiune pe culoarele de solidaritate

După acestea, Bruxelles-ul spune că UE este perfect capabilă să exporte toate cerealele și alte produse agricole din Ucraina. „Suntem pregătiți să exportăm via rutele de solidaritate aproape tot ceea ce Ucraina are nevoie să exporte”, a declarat comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, în marja unei reuniuni a miniștrilor agriculturii din UE, care a avut loc săptămâna aceasta la Bruxelles..

În pofida acestei declarații încrezătoare, culoarele de solidaritate ale UE – coridoarele terestre create pentru a facilita tranzitul rutier, feroviar și pe căi navigabile interioare – sunt supuse la presiune. Blocul comunitar s-a străduit să le sporească capacitatea și se confruntă cu reacții de respingere din partea țărilor membre din estul continentului, care au ajuns să se confrunte cu un exces de cereale din Ucraina.

Atacurile rusești de pe Dunăre

Cea mai promițătoare rută – prin estuarul Dunării – este în pericol după atacurile aeriene rusești de la începutul acestei săptămâni asupra portului fluvial ucrainean de la Reni, aflat la doar câteva sute de metri de granița cu România – țară membră a UE și  NATO. În replică, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a condamnat „acțiunile periculoase și de escaladare” ale Rusiei și a cerut Moscovei să înceteze să mai „militarizeze foamea” – comentarii preluate de președintele României, Klaus Iohannis.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Comisia Europeană estimează, pe baza datelor ucrainene, că peste 65% din cerealele exportate prin intermediul culoarelor de solidaritate au fost transportate luna trecută pe coridorul Dunării, scrie Politico. De la porturile fluviale ucrainene Reni și Izmail, Giurgiulești în Republica Moldova și Galați în România, încărcăturile pot ajunge în Marea Neagră fie prin Canalul Sulina, fie prin hub-ul din portul Constanța.

Coridoarele „verzi”

Unii susțin că UE ar trebui să consolideze rutele alternative. Lituania a propus creșterea exporturilor de cereale ucrainene via Polonia către portul său baltic Klaipėda și alte patru porturi din Estonia și Letonia. Împreună, cele cinci porturi sunt capabile să gestioneze 25 de milioane de tone de cereale pe an, a declarat Vilnius într-o scrisoare adresată Comisiei Europene. Planul se bazează pe așa-numitele „coridoare verzi” care ar simplifica controalele vamale, fitosanitare și veterinare de la granița dintre Polonia și Ucraina.

Ucraina s-a pronunțat în favoarea acestei abordări, ministrul Agriculturii, Mikola Solski, susținând propunerea Vilniusului într-o scrisoare adresată comisarului european pentru comerț, Valdis Dombrovskis. Dar, pe lângă porturile baltice, a menționat în mod special Hamburg și Rostock ( Germania), Rotterdam (Olanda), Rijeka (Croația), Trieste (Italia) și portul sloven Koper. Atâta timp cât o flotă rusă ostilă controlează Marea Neagră, traversarea teritoriului UE va rămâne cea mai sigură cale pentru Ucraina de a-și exporta bunurile.

Rutele de solidaritate au găzduit o parte din ce în ce mai mare din exporturile de cereale ale Ucrainei: între mai 2022 și iunie 2023, 41 de milioane de tone din exporturile de cereale ale Ucrainei au trecut prin aceste coridoare. În timp ce 32 de milioane de tone au fost exportate prin intermediul acordului privind cerealele din Marea Neagră, acum distrus, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Adalbert Jahnz.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Cine scoate banii?

Dar transportul grâului din Ucraina pe calea ferată și pe șosea este scump și ineficient, ceea ce face ca producția țării – principalul său export și un element vital pentru economie – să fie mai puțin competitivă pe piața mondială. De asemenea, este nevoie de investiții în infrastructură, nu în ultimul rând pentru a se adapta la traficul crescut și la ecartamentele diferite ale căilor ferate utilizate în UE și în Ucraina.

Chiar dacă Kievul a apărat rutele alternative de tranzit către porturile UE, a recunoscut că aceste rute sunt „puțin utilizate din cauza complexității și a costurilor logistice în comparație cu altele”, estimând diferența de costuri la 30-40 de euro pe tonă. Atât Lituania, cât și Ucraina au cerut subvenții pentru a compensa această diferență.

Țări precum Polonia, Ungaria și România, prin care cerealele ar trebui să treacă în continuare, sunt de acord în principiu cu propunerile, dar nu doresc să suporte singure costurile. „Ideea este bună, dar cine va plăti pentru transport?”, a declarat un diplomat dintr-o țară din estul UE cu privire la propunerea lituaniană. Diplomatul a beneficiat de anonimat, deoarece nu a fost autorizat să vorbească în mod oficial.

România a extins capacitatea Constanței pentru a face față traficului crescut, în timp ce Polonia a investit aproximativ 100 de milioane de euro în proiecte de creștere a capacității sale feroviare și de creare a unui nou punct de trecere a frontierei cu Ucraina. Cu toate acestea, investiția totală necesară pentru a se realiza întregul potențial al căilor de solidaritate este estimată la miliarde de euro.

Vistieria UE este pe golite

Toți ochii sunt ațintiți asupra Bruxelles-ului – dar oficialii Comisiei au avertizat în repetate rânduri că bugetul de infrastructură al UE este subfinanțat. După ce a alocat deja 250 de milioane de euro pentru proiecte specifice ale căilor de solidaritate și a anunțat o finanțare comună de 1 miliard de euro, visteria UE este pe golite.

Totuși, chiar dacă se pot găsi bani, coridoarele de solidaritate au avut deja un preț politic ridicat. În urma invaziei Rusiei de anul trecut, dumpingul pe scară largă al cerealelor ucrainene pe piețele poloneze i-a înfuriat pe fermierii locali, iar prezența a mii de camionagii ucraineni a pus la grea încercare companiile locale de transport din această țară și din România.

În iunie, Comisia Europeană a prelungit interdicția privind exporturile de cereale ucrainene către cele două țări, alături de Bulgaria, Ungaria și Slovacia, cel puțin până la 15 septembrie. Cerealele ucrainene pot fi importate în UE, dar numai dacă nu rămân blocate în vreuna dintre cele cinci țări. Conduse de Polonia, cele cinci țări susțin că restricțiile ar trebui prelungite cel puțin până la sfârșitul anului, invocând că fermierii lor sunt afectați. Restricțiile, spun cele cinci capitale, au permis ca grânele ucrainene să circule liber către alte destinații.

„De când Comisia Europeană a impus interdicția, tranzitul prin Polonia a crescut de mai bine de două ori”, a declarat ministrul polonez al agriculturii, Robert Telus, în timpul reuniunii de săptămâna aceasta de la Bruxelles. „Suntem dispuși să ajutăm în continuare la acest tranzit”. Ucraina vede lucrurile diferit, sugerând că autoritățile poloneze încetinesc în mod deliberat controalele la frontieră. Transporturile care traversează granița au scăzut la doar 336.000 de tone în luna mai, mai puțin de jumătate din cantitatea raportată în noiembrie anul trecut, a declarat un oficial guvernamental.