UE vrea să-și protejeze cercetarea de interferențele Chinei. O strategie de securitate economică în fața gigantului asiatic

Comisia Europeană face un apel, miercuri, către capitalele UE să fie în gardă împotriva ingerințelor  adversarilor strategici în cercetarea internă, în căutarea unor tehnologii-cheie. Blocul comunitar își propune să prevină „riscurile emergente” de scurgere a cunoștințelor și a tehnologiilor în mâini greșite.

China, în mintea tuturor

Ca parte a unui pachet mai amplu care abordează riscurile generate de lupta geopolitică dintre Statele Unite și China, executivul UE urmează să prezinte miercuri un set de recomandări pentru statele membre în vederea combaterii interferențelor străine în cercetare și inovare. Pachetul va fi prezentat de comisarii europeni pentru concurență, Margrethe Vestager, și pentru comerț, Valdis Dombrovskis.

De asemenea, Bruxelles-ul dorește să înființeze un nou centru dedicat menținerii securității cercetării europene. Deși limbajul strategiei de securitate economică a Europei se străduiește să nu pară că se referă în mod specific la China, Beijingul joacă un rol important în temerile UE cu privire la faptul că cercetarea poate ajunge în mâini greșite, în special în ceea ce privește tehnologiile cu dublă utilizare care pot fi folosite în aplicații militare.

Transferurile nedorite sau scurgerile de cunoștințe și tehnologie sunt „riscuri emergente”, iar UE „nu își mai poate permite să fie naivă” în această privință, a declarat săptămâna trecută Iliana Ivanova, șefa departamentului de inovare al blocului comunitar. Prin această propunere, Comisia Europeană se află pe o linie dreaptă, deoarece țările UE dețin competențe principale în domeniul cercetării, al educației și al securității naționale, iar universitățile și centrele lor de cercetare acordă o mare importanță libertății academice, care le permite să aleagă cu cine lucrează.

Digi24.ro

Un român a vrut să fure bani dintr-un bancomat din Italia și a rămas fără o mână

Riscuri legate de cooperarea internațională

Cu toate acestea, Comisia îi va îndemna pe membrii UE să nu fie orbi la riscurile care vin odată cu colaborarea internațională în domeniul cercetării, potrivit unui proiect nedatat al viitorului plan, consultat de Politico. Executivul european recomandă membrilor să creeze o structură de sprijin „pentru a ajuta cercetătorii și inovatorii să facă față riscurilor legate de cooperarea internațională în domeniul cercetării și inovării”.

De asemenea, aceștia ar trebui să se angajeze cu organizațiile de finanțare a cercetării și cu universitățile pentru a se asigura că proiectele care ridică îngrijorări (proiectele „cu stegulețe roșii”) dispun de evaluări ale riscurilor, pentru a le gestiona. Executivul UE dorește, de asemenea, să centralizeze o parte din gestionarea riscurilor la nivel european, prin înființarea unui centru european de expertiză în domeniul securității cercetării. Acesta va face legătura cu o platformă a Comisiei pentru a aborda interferențele străine în sfera cercetării și inovării.

Programul Orizont Europa

Pachetul de miercuri nu se va concentra doar pe protejarea cercetării, ci și pe promovarea unor noi tipuri de cercetare. În afară de recomandările privind securitatea cercetării, Comisia Europeană va prezenta, de asemenea, un document de strategie pentru promovarea cercetării cu dublă utilizare (care se poate potrivi atât aplicațiilor civile, cât și celor militare, cum ar fi dronele sau exoscheletele).

Una dintre opțiuni este deschiderea pentru aceste tehnologii a programului emblematic de cercetare și dezvoltare al blocului comunitar, Orizont Europa, care se concentrează în prezent pe aplicații civile. Executivul european dorește, de asemenea, să examineze riscurile investițiilor europene în țările terțe în ceea ce privește scurgerea de cunoștințe în anumite tehnologii-cheie, pentru a determina dacă sunt necesare măsuri de atenuare. În octombrie, UE a prezentat o listă de patru sectoare strategice care trebuie protejate cu prioritate: semiconductori, inteligență artificială, calcul cuantic și biotehnologie.

Digisport.ro

O actriță celebră din SUA a văzut un român și a izbucnit imediat în râs. Ce a urmat

Criza Covid-19 din 2020, urmată de războiul din Ucraina, a provocat o undă de șoc în Europa, determinând-o, de exemplu, să adopte un nou instrument care îi permite să pedepsească orice țară care recurge la sancțiuni economice pentru a exercita presiuni asupra unuia dintre membrii săi, așa cum a făcut China împotriva Lituaniei. Pandemia a scos la iveală fragilitatea lanțurilor de aprovizionare care au fost afectate de închiderea frontierelor în China. Conflictul cu Rusia a arătat de asemenea riscul dependenței de gazul rusesc.

Presiuni din partea SUA

UE, mult timp considerată naivă, este în curs de a pune în aplicare măsuri proactive pentru a produce mai mult pe plan intern și pentru a-și reduce dependența de importurile chinezești de cipuri electronice, turbine eoliene și panouri solare. „Schimbarea relațiilor cu China a fost forța motrice care a determinat asumarea problemei securității economice, care este ceva nou pentru UE”, subliniază Mathieu Duchâtel, director de studii internaționale la Institutul Montaigne, un think-tank cu sediul la Paris.

Europa încearcă să găsească un echilibru subtil: să-și consolideze blocul, rămânând în același timp un continent deschis, reducând riscurile în fața Chinei fără a renunța la relațiile economice cu o piață cheie pentru întreprinderile sale. De asemenea, dorește să își găsească propria poziție față de Beijing, în ciuda presiunilor exercitate de Statele Unite de a adopta o poziție mai dură.

Cei 27, divizați în ceea ce privește securitatea economică

Dezbaterile privind securitatea economică sunt încă intense în cadrul UE. Cele 27 de state membre rămân în mod notoriu divizate între susținătorii liberului schimb neîngrădit și apărătorii unei abordări intervenționiste în numele suveranității. „Marea problemă este că fiecare stat membru face ce vrea în domeniul politicii externe, iar coordonarea se dovedește a fi foarte dificilă”, spune Niclas Poitiers, cercetător la think-tank-ul Bruegel.

Ungaria își joacă astfel propria partitură, cultivându-și relația cu Beijingul chiar dacă asta înseamnă să ia inițiativele Comisiei în direcția greșită. „Ideile de disociere, de reducere a riscurilor și de izolare a economiilor estice și occidentale sunt lucruri pe care cu siguranță nu le susținem”, a declarat marți ministrul ungar al Comerțului și Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, înainte de o întâlnire cu omologii săi la Bruxelles.