Ultimul efort al lui Julian Assange pentru a scăpa de extrădare. “Dacă va fi predat americanilor, va muri”

Julian Assange, fondatorul WikiLeaks, încearcă să obțină din partea justiției britanice dreptul la un ultim apel împotriva extrădării sale în Statele Unite, care vor să îl judece pentru spionaj.

Ultimul efort al lui Assange pentru a scăpa de extrădare

Julian Assange se află în închisoare de aproape 5 ani. Australianul este deținut din 2019 într-o închisoare de înaltă securitate din sud-estul Londrei, în timp ce avocații săi se luptă cu un ordin de extrădare din partea SUA. Acum, această luptă s-ar putea să se apropie de sfârșit.

Marți, cazul lui Assange s-a întors la un tribunal britanic pentru o audiere de două zile care va stabili dacă acesta și-a epuizat dreptul de a face apel în Marea Britanie și dacă ar putea fi cu un pas mai aproape de a fi trimis în Statele Unite.

Julian Assange nu s-a prezentat în fața instanței, refuzând să participe practic din cauza stării de sănătate precare, potrivit avocaților săi, dar zeci de protestatari s-au adunat în fața instanței, cerând eliberarea sa, relatează The New York Times.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

În Statele Unite, Assange, în vârstă de 52 de ani, se confruntă cu acuzații în temeiul Legii spionajului din 1917, care ar putea însemna o pedeapsă de până la 175 de ani de închisoare, potrivit avocaților săi, deși avocații guvernului american au declarat anterior că este mai probabil ca el să fie condamnat la o pedeapsă cuprinsă între patru și șase ani.

2010: WikiLeaks publică documente secrete

Acuzațiile SUA împotriva lui Assange datează de la evenimentele din 2010, când WikiLeaks a publicat zeci de mii de documente militare și diplomatice secrete divulgate de Chelsea Manning, un analist militar de informații.

Dosarele au scos la iveală înțelegeri diplomatice secrete și au inclus dezvăluiri despre moartea civililor în războaiele din Irak și Afganistan.

În mai 2019, în timpul președinției Trump, Departamentul de Justiție al SUA l-a acuzat pe Assange de încălcarea Legii spionajului prin solicitarea și publicarea de informații guvernamentale secrete, acuzații care ridică probleme profunde legate de Primul Amendament.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Administrația Obama a luat în considerare posibilitatea de a formula acuzații contra lui Assange, dar a decis să nu o facă din cauza amenințării la adresa libertății presei.

În timp ce Julian Assange se luptă de ani de zile cu eforturile de a-l extrăda din Marea Britanie pentru a se confrunta cu acuzațiile din SUA, viața sa sub semnul incertitudinii la Londra datează de mai mult timp.

În iunie 2012, Assange a intrat în Ambasada Ecuadorului din Londra pentru a scăpa de extrădarea în Suedia, unde se confrunta cu o anchetă privind mai multe acuzații de comportament sexual neadecvat și viol, care au fost ulterior retrase. El a rămas în ambasadă pentru următorii șapte ani.

În aprilie 2019, el a fost dat afară din ambasadă, unde devenise un oaspete nedorit, și a fost arestat imediat pentru că a încălcat condițiile eliberării pe cauțiune.

Câteva săptămâni mai târziu, Departamentul de Justiție al SUA a desecretizat un rechizitoriu prin care a formulat contra lui Assange 18 capete de acuzare pentru încălcarea Legii privind spionajul, prin participarea la o conspirație criminală de piraterie informatică și prin încurajarea hackerilor să fure materiale secrete.

Manning a fost condamnată ulterior la 35 de ani de închisoare, dar a fost eliberată după șapte ani, când președintele Obama i-a comutat pedeapsa.

Marea Britanie a respins inițial extrădarea

Această audiere este “începutul sfârșitului” contestațiilor la extrădare în instanțele din Marea Britanie, spune echipa lui Assange.

Ordinul de extrădare a lui Assange a fost respins inițial de un judecător britanic care a decis în ianuarie 2021 că Assange riscă să se sinucidă dacă va fi trimis într-o închisoare americană.

Ulterior, Înalta Curte britanică a revenit asupra acestei decizii după ce a primit asigurări din partea oficialilor americani cu privire la tratamentul acestuia. Priti Patel, ministrul britanic de interne de atunci, a aprobat cererea de extrădare în 2022.

Însă contestațiile în instanță au continuat. Echipa juridică a lui Assange a avut o cerere anterioară de apel la ordinul emis de Patel respinsă de un singur judecător. Acum, doi judecători de la Înalta Curte vor audia ultima sa cerere de apel la o instanță britanică.

Echipa juridică a lui Assange ar urma să își prezinte marți cazul, urmată de echipa juridică a Departamentului de Justiție al SUA. Judecătorii vor analiza apoi cazul – ceea ce ar putea dura ore, zile sau săptămâni – înainte de a-și anunța decizia.

Și există câteva rezultate potențiale. Judecătorii i-ar putea permite lui Assange să facă apel la ordinul de extrădare, caz în care ar fi programată o audiere completă a apelului, deschizând ușa pentru o nouă decizie privind extrădarea sa.

Sau, dacă cererea de apel a lui Assange este respinsă, acesta ar putea fi trimis rapid într-un avion cu destinația Statele Unite, a declarat echipa sa juridică. Însă avocații săi au promis că vor contesta extrădarea sa la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, Franța.

“Dacă va fi extrădat, va muri”

Teoretic, acest lucru ar putea bloca extrădarea sa din Marea Britanie până la audierea cazului la Strasbourg, deoarece Marea Britanie este obligată să respecte hotărârea Curții, în calitate de semnatar al Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Procesul și-a pus amprenta asupra sănătății lui Assange. Iar grupurile pentru drepturile omului și-au exprimat temerile cu privire la ceea ce va urma.

Stella Assange, soția lui Julian Assange, a declarat săptămâna trecută, în timpul unei conferințe de presă, că soțul ei, care suferă de depresie, a îmbătrânit prematur în anii petrecuți în închisoare și că se teme pentru sănătatea sa mentală și fizică.

“Viața lui este în pericol în fiecare zi în care stă în închisoare, iar dacă va fi extrădat, va muri”, a spus ea. Cei doi, care au început o relație în timp ce Julian Assange locuia în ambasada ecuadoriană, au doi copii și îl vizitează în mod regulat pe Assange în închisoare.

“Julian și cu mine îi protejăm pe copii. Ei nu știu adevărul (despre punerea lui sub acuzare n.r.)”, a declarat Stella Assange. “Și nu cred că este corect față de ei să știe ce se întâmplă.”

Alice Jill Edwards, raportorul special al Națiunilor Unite pentru tortură, a cerut Marii Britanii să oprească extrădarea lui Assange, invocând temeri că, dacă ar fi extrădat, acesta ar risca să fie supus unui tratament echivalent cu tortura sau altor forme de pedeapsă.

Guvernul australian cere repatrierea lui Assange

Într-o declarație făcută la începutul acestei luni, ea a subliniat riscurile ca acesta să se confrunte cu “o izolare prelungită, în ciuda stării sale precare de sănătate mintală, și să primească o sentință potențial disproporționată”.

De asemenea, guvernul australian a cerut ca Assange, cetățean australian, să fie trimis în țara sa de origine, unde parlamentul a adoptat săptămâna trecută o moțiune prin care a cerut eliberarea sa.

Prim-ministrul Anthony Albanese a declarat că a discutat această chestiune în cadrul unei întâlniri din toamna trecută cu președintele Biden, iar joi, Albanese a declarat în fața parlamentului australian că “este oportun să ne exprimăm foarte ferm punctul de vedere că acele țări trebuie să ia în considerare necesitatea ca acest lucru să fie realizat”.

Grupuri de apărare a drepturilor, precum Amnesty International și avocați ai libertății presei, inclusiv Reporteri fără frontiere, au cerut de mult timp ca acuzațiile americane împotriva lui Assange să fie retrase și ordinul de extrădare să fie anulat.

Rebecca Vincent, directorul de campanii internaționale al organizației Reporteri fără frontiere, a declarat, înaintea audierii, că SUA ar putea renunța la cererea de extrădare sau ar putea considera timpul petrecut de Assange în închisoarea Belmarsh ca fiind timp executat.

“Nimic din toate acestea nu este inevitabil”, a spus Vincent înainte de audiere. “Nimeni nu ar trebui să se confrunte cu un astfel de tratament pentru că a publicat informații de interes public.”

“Cel mai important caz despre libertatea presei din lume”

De când a câștigat notorietate în 2010, Wikileaks a devenit un depozit de dovezi aduse la lumină de avertizori de integritate guvernamentali sau corporativi.

În 2013, Edward Snowden, un contractor al Agenției Naționale de Securitate a SUA, a dezvăluit documente către Wikileaks care arătau că NSA instalase spioni digitali în serverele furnizorilor de e-mail și filtra în secret corespondența privată.

Trei ani mai târziu, milioane de documente au fost dezvăluite de la firma de avocatură offshore panameză Mossack Fonseca, dezvăluind că societăți și funcționari publici au înființat companii offshore pentru a se sustrage de la plata impozitelor și a ascunde bani care puteau fi folosiți în scopuri ilicite.

Snowden a numit cazul lui Assange “cel mai important caz despre libertatea presei din lume” pe X, fostul Twitter, iar experții în drept sunt de acord.

“Acest caz este primul în care guvernul american s-a bazat pe Legea spionajului din 1917 ca bază pentru urmărirea penală a unui editor”, a declarat pentru Al Jazeera Jameel Jaffer, profesor de drept și jurnalism la Universitatea Columbia.

“O urmărire penală reușită a lui Assange pe baza acestui act de acuzare ar incrimina o mare parte din jurnalismul de investigație care este absolut crucial pentru democrație”, a declarat Jaffer, inclusiv cultivarea surselor, comunicarea confidențială cu acestea, solicitarea de informații de la acestea, protejarea identității lor împotriva dezvăluirii și publicarea de informații clasificate.

“Chiar nu-mi pot imagina de ce administrația Biden ar dori ca această urmărire penală periculoasă și lipsită de viziune să facă parte din moștenirea sa. Departamentul de Justiție ar trebui să renunțe la acuzațiile din Legea spionajului, care nu ar fi trebuit să fie formulate niciodată.”

SUA îl urmăresc, de asemenea, pe Snowden în baza Legii spionajului din 1917, dar “deoarece este în prezent cetățean rus și locuiește în Rusia, el este efectiv protejat de urmărirea penală a SUA, deoarece Rusia nu îl va extrăda”, a declarat Donald Rothwell, profesor de drept internațional la Universitatea Națională Australiană.