News

Un an de la sabotajul gazoductelor Nord Stream1 și 2. În ce stadiu se află ancheta?

La un an de la exploziile conductelor Nord Stream1 și 2, anchetele nu oferă încă un răspuns. SUA, Ucraina și Rusia își pasează responsabilitatea
26.09.2023 | 18:29
Un an de la sabotajul gazoductelor Nord Stream1 si 2 In ce stadiu se afla ancheta
Anchetele începute după sabotajul conductelor Nord Stream nu au anunțat nici un rezultat / Foto: Hepta
ADVERTISEMENT

La un an de la sabotarea gazoductelor Nord Stream 1 și 2, la 26 septembrie, în Marea Baltică, misterul din jurul acestei acțiuni, inclusiv cu privire la autori, a rămas nerezolvat. Nici una dintre cele trei anchete judiciare efectuate de Germania, Suedia și Danemarca nu a făcut lumină în aceast dosar care a inflamat comunitatea internațională și a fixat-o cu ochii pe Rusia.

Patru scurgeri de gaz constatate după explozii

Cine a sabotat gazoductele Nord Stream 1 și 2 la 26 septembrie 2022? După un an, enigma rămâne nerezolvată. În timp ce rușii, ucrainenii și americanii își pasează responsabilitatea, au fost lansate mai multe anchete în încercarea de a identifica persoana sau persoanele responsabile de acest act de sabotaj greu de crezut. Care este situația actuală?

ADVERTISEMENT

Ce s-a întâmplat în Marea Baltică luni, 26 septembrie 2022? După un an, mai multe piese ale puzzle-ului lipsesc încă. În acea zi, institutele seismologice au înregistrat explozii în apropierea gazoductelor Nord Stream 1 și 2.

Aceste două conducte enorme, fiecare cu o lungime de peste 1 200 km și operate de gigantul energetic rus Gazprom, leagă Rusia de Germania și transportau cea mai mare parte a gazului rusesc către Europa.

ADVERTISEMENT

Deși conductele erau închise în momentul incidentului, ele erau încă pline de gaz din motive tehnice. După explozie, gazul metan a scăpat în Marea Baltică. Au fost observate patru scurgeri majore: două pe partea suedeză și două pe partea daneză, rezumă Ouest-France.

Trei investigații lansate

Pe lângă faptul că a fost un dezastru ecologic, acest sabotaj a exacerbat tensiunile dintre Rusia și Occident, în timp ce Ucraina se află sub tirul Moscovei. Atenția s-a îndreptat rapid spre Rusia, care a contraatacat și a arătat cu degetul spre Statele Unite.

ADVERTISEMENT

În urma exploziei acestor magistrale în valoare de miliarde de euro, Germania, Suedia și Danemarca au lansat trei anchete judiciare separate. Până în prezent, acestea nu au dus la nimic, deși procurorul suedez Mats Ljungqvist a declarat pentru AFP că se află „în faza finală a anchetei”.

În aprilie , el a declarat că „principala ipoteză este că un stat se află în spatele” acestui sabotaj, adăugând că autorii știau „foarte bine că vor lăsa urme”. Nimic spectaculos. Era cumva evident că o astfel de operațiune îndrăzneață și periculoasă este apanajul unui actor etatic, cu profesioniști în astfel de domenii. Și nu sunt multe țări care pot face asta.

ADVERTISEMENT

Parchetul general german, intervievat de AFP, s-a arătat prudent și a declarat că, în acest stadiu, „nu este posibil să se facă declarații fiabile” cu privire la identitatea și motivele autorilor și nici „cu privire la chestiunea unui sprijin statal”.

Un  velier în centrul atenției

În timp ce nici o anchetă internațională nu a ajuns încă la o concluzie, dacă va fi una oficială, presa a investigat și ea cazul. În martie, New York Times a afirmat, pe baza unor informații consultate de serviciile secrete americane, că în spatele sabotajului s-ar afla un „grup pro-ucrainean”, dar că liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, nu ar fi fost implicat.

În același timp, procuratura germană a anunțat că investighează o navă suspectată că ar fi transportat explozibilii. Inspirate de această pistă, două instituții media germane merg pe linia ei. Spiegel și ZDF au închiriat o barcă cu vele de 15 metri, „Andromeda”, pentru a reconstitui călătoria pe care cred că a făcut-o un echipaj ucrainean format din cinci bărbați și o femeie din portul german Rostock până la insula daneză Bornholm. Deși, potrivit mai multor experți, ipoteza nu este fezabilă.

Mai recent, Washington Post a dezvăluit că, în iunie 2022, CIA a fost informată de o agenție de informații dintr-o țară europeană că forțele speciale ucrainene se pregăteau să arunce în aer gazoductul Nord Stream.

Această anchetă se sprijină pe numeroase documente confidențiale care ar fi fost publicate online de tânărul soldat american Jack Teixeira, în vârstă de 21 de ani. Acesta a fost arestat în aprilie 2023, fiind acuzat de încălcarea Espionnage Act. Contactați de Washington Post, CIA, Casa Albă și oficiali ucraineni au refuzat să comenteze informațiile.

Rusia, suspectată de implicare

În timp ce mai multe instituții de presă iau în considerare Ucraina ca posibil suspect, altele arată spre Rusia. Pentru Christian Mölling, un expert de la Consiliul German pentru Relații Externe, citat de AFP, scurgerile de informații de la serviciile secrete „sunt doar o piesă din puzzle. Există, de asemenea, persoane care trăiesc în Ucraina și care ar putea lucra pentru serviciile secrete rusești”, avertizează el. Mai ales că implicarea Ucrainei nu ar fi binevenită pentru aliații săi occidentali.

La rândul său, un fost ofițer al serviciilor de informații navale britanice, citat de Le Spiegel, suspectează o navă „științifică” rusă, Sibiriakov, în timp ce cotidianul danez Information a arătat cu degetul spre SS-750, o altă navă rusă specializată în operațiuni subacvatice și prezentă în zonă cu puțin timp înainte de explozii.

„Doi iepuri dintr-o singură lovitură”

Această teorie a implicării rusești este „cea mai probabilă” pentru Andreas Umland, analist la Centrul de studii est-europene din Stockholm. Pentru expertul intervievat de AFP, în timp ce Moscova a întrerupt fluxul de gaz către Europa ca represalii la sancțiunile occidentale, sabotajul ar fi putut „lovi doi iepuri dintr-o lovitură”.

Pe de o parte, Gazprom ar putea fi scutit de pretențiile de despăgubire ale clienților săi prin invocarea unui caz de „forță majoră”. În al doilea rând, să fie aruncate suspiciuni asupra Kievului și „să distrugă reputația Ucrainei”.

După un an, speculațiile privind exploziile conductelor magistrale Nord Stream  sunt încă numeroase. Anchetele în curs ar putea oferi unele răspunsuri în lunile următoare, potrivit procurorului suedez, care speră să poată emite „o decizie” până în 2024.

ADVERTISEMENT
Tags: