Energia nucleară, cartoful fierbinte al Europei, după gazul rusesc. Planurile „verzi” devin maculatură

Energia nucleară este controversată, deoarece unele țări au adoptat-o, în timp ce altele au considerat că reprezintă mai mult risc decât merită. Includerea sa de către Comisia Europeană ca sursă de energie verde în regulamentul privind clasificarea (taxonomia) activităților economice sustenabile din punctul de vedere al mediului, a evidențiat diviziunile din sânul Uniunii Europene.

Energia nucleară are eticheta verde

În același weekend, cancelarul german Olaf Scholz a reafirmat că energia nucleară nu își are locul în mixul energetic al țării, în timp ce Italia s-a angajat să accelereze integrarea sa pentru a reduce costurile, a salva economia și a promova tranziția ecologică. Includerea de către Comisia Europeană a energiei nucleare ca sursă de energie verde în regulamentul privind taxonomia a evidențiat diviziunile din Europa. Statele membre se ceartă dacă această sursă de energie poate fi într-adevăr considerată verde și durabilă.

„Calul mort”, pentru Olaf Scholz

Dar invazia Rusiei în Ucraina, dorința de a înlocui gazul rusesc cu alte surse de energie, nevoia de a controla costurile energetice în creștere și ambițiile mari de a elimina treptat combustibilii fosili au determinat o serie de țări să își regândească poziția și, în unele cazuri, să se răzgândească. Sâmbătă, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că nu va reînvia „calul mort” al energiei nucleare, după apelurile liberalilor, care fac parte din coaliția guvernamentală, de a o reactiva, ca urmare a ieșirii recente a Germaniei din energia nucleară.

Ultimele centrale nucleare din Germania, Isar 2, Emsland și Neckarwestheim 2, au fost închise în aprilie 2023, în ciuda creșterii prețurilor la energie și a temerilor legate de o iarnă rece și costisitoare. Guvernul susține că renunțarea la energia nucleară, care a început în 2000, va face țara mai sigură, deoarece riscurile energiei nucleare sunt imposibil de gestionat. Dar nu a fost clar ce riscuri prezintă centralele nucleare germane.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Într-un interviu acordat sâmbătă postului de radio Dlf, Scholz a subliniat că utilizarea energiei nucleare în mixul energetic al Germaniei nu mai este o opțiune.„În Germania de astăzi, energia nucleară este un cal mort”, a declarat social-democratul. „Oricine ar vrea să construiască noi centrale ar avea nevoie de 15 ani și ar trebui să cheltuiască între 15 și 20 de miliarde pe unitate”, a adăugat cancelarul.

Dezbateri la Berlin

Comentariile lui Scholz vin după ce reprezentanții FDP, partenerul liberal de coaliție al cancelarului, au cerut oprirea dezmembrării reactoarelor care încă sunt în uz pentru a le reactiva. „Aceasta este singura modalitate de a rămâne capabili să acționăm în orice situație”, a declarat la sfârșitul lunii august Christian Dürr, liderul grupului parlamentar al FDP, pentru cotidianul SZ.

Divergențele privind menținerea sau nu a energiei nucleare în Germania au dus la tensiuni grave în cadrul coaliției, în special între FDP și Verzii, vehement antinucleari, la sfârșitul anului trecut, până când Scholz a intervenit și a stabilit o dată de ieșire din criză pentru aprilie 2023. Cu toate acestea, cancelarul a declarat că nu se așteaptă ca o altă intervenție de acest fel să fie necesară, deoarece faptele ar vorbi de la sine. „Energia nucleară este pe sfârșite: nu mai este folosită în Germania, iar eliminarea treptată a fost realizată în mod legal”, a subliniat el.

Italia trece la virajul nuclear

În Italia, autoritățile intenționează să adopte o politică complet opusă. Duminică, ministrul Transporturilor și vicepremierul Matteo Salvini și-a anunțat intenția de a accelera producția de energie nucleară în cadrul Forumului Ambrosetti din Cernobbio (Lombardia).

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

La 8 noiembrie 1987, Italia a spus „nu” energiei nucleare în cadrul unui referendum, ceea ce a dus la închiderea mai multor centrale nucleare. Cu toate acestea, referendumul nu a introdus nicio interdicție și nu este necesar să se repete pentru a continua să se construiască centrale nucleare. O lege obișnuită care să prezinte un plan energetic național ar fi suficientă, scrie Euractiv.

Energia nucleară se bucură de un sprijin larg din partea tuturor partidelor de dreapta și de centru-dreapta și a fost menționată în timpul campaniei electorale a Ligii și Forza Italia (PPE), precum și Fratelli d’Italia,  partidul premierului Giorgia Meloni. „Sunt convins că acest guvern, cu actuala configurație, va fi capabil să inaugureze prima producție (de energie) derivată din energia nucleară”, a declarat Salvini.

„Nu ne putem sustrage”

„Cred că Italia trebuie să reia în acest an cercetarea și participarea la energia nucleară. Italia nu se poate sustrage. Sunt convins că (…) acest guvern va avea forța de a le explica italienilor de ce, în numele neutralității tehnologice, nu putem spune nu oricărei surse de energie”, a explicat Salvini, care a avut critici dure la adresa Uniunii Europene în chestiunea constrângerilor bugetare privind cheltuielile publice.

„Dacă Europa ne cere obiective ecologice ambițioase pentru locuințe și mașini, sacrificând în același timp agricultura și pescuitul, nu poate impune constrângeri bugetare care să permită altora să intre în casa noastră”, a declarat liderul Ligii.

Între timp, ministrul Mediului și Securității Energetice, Gilberto Pichetto Fratin, a anunțat că, pe 21 septembrie, instituții și companii se vor reuni la minister pentru prima ședință a Platformei naționale pentru energie nucleară durabilă. Acest nou organism va servi drept legătură și coordonator între toți diferiții actori naționali care, în diferite calități, se ocupă de energie nucleară, siguranță și radioprotecție, precum și de deșeuri radioactive.

„Ne-am angajat în experimentarea fuziunii, cu mai multe acorduri internaționale, și acordăm cea mai mare atenție fisiunii de generația a patra, ceea ce înseamnă, de asemenea, evaluarea reactoarelor mici care, peste zece ani, ar putea fi o oportunitate pentru țară”, a spus Fratin.

Macron atacă dur Germania

În timp ce Germania, prima putere europeană, conduce lupta împotriva energiei nucleare, Austria se opune cu fermitate, la rândul ei. În noiembrie 2022, Viena a dat în judecată Comisia Europeană pentru că a acordat energiei nucleare eticheta verde în taxonomia financiară durabilă a UE. La vremea respectivă, ministrul ecologist al mediului, Leonore Gewessler, a declarat că Austria își va menține poziția antinucleară față de vecinii săi.

Săptămâna trecută, președintele francez Emmanuel Macron a atacat dur Germania pentru poziția sa, acuzând Berlinul că se opune în mod deliberat acceptării tot mai mari a energiei nucleare în Europa. „Ar fi o greșeală istorică să (…) încetinim investițiile în energia nucleară (…) în Europa”, mai ales dacă acest lucru are ca rezultat favorizarea de „mai mult cărbune”, a declarat șeful statului, declanșând probabil mesajul lui Olaf Scholz din acest weekend.

Franța este, de asemenea, un actor-cheie în alianța nucleară și a precizat că „energia nucleară franceză nu este negociabilă și nu va fi niciodată”. Belgia și-a întrerupt recent ieșirea din energia nucleară, planificată pentru 2025, din cauza contestațiilor juridice și a invaziei Rusiei în Ucraina.  Bruxelles a optat să amâne cu zece ani închiderea a două reactoare.

Turnul Babel energetic al Europei

În alte părți ale Europei, energia nucleară este o parte esențială a mixului energetic, iar guvernele nu dau nici un semn că doresc să o elimine treptat. De exemplu, Bulgaria, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia și Croația au reactoare nucleare în funcțiune care furnizează o proporție semnificativă din mixul energetic național.

Guvernele acestor țări au în vedere creșterea acestor capacități. Dintre statele care nu sunt membre ale UE, Albania, în urma unei întâlniri între primul ministru Edi Rama și Giorgia Meloni, se pare că ia în considerare colaborarea în domeniul energiei nucleare. Subiectul a fost abordat de mai multe ori în Albania de la tranziția sa democratică din 1991, dar nu au fost elaborate planuri ferme.

Serbia și Kosovo nu au în prezent nici o centrală nucleară și nici nu intenționează să construiască vreuna în viitorul apropiat. Cu toate acestea, în 2022, vicepremierul sârb Zorana Mihajlovic a declarat că Serbia are nevoie de centrale pentru a-și atinge obiectivele în materie de energie regenerabilă. La celălalt capăt al spectrului, Spania și Portugalia, ambele conduse de guverne socialiste, se opun în continuare cu fermitate energiei nucleare. Cu toate acestea, o schimbare de guvern la Madrid ar putea duce la prelungirea duratei de viață a centralelor nucleare din această țară.

În timp ce Portugalia se bazează pe energia hidroelectrică, Spania continuă să importe gaz din Rusia, al cărui volum s-a dublat în luna mai a anului trecut. Având în vedere ultima declarație a Germaniei și planurile de reactivare nucleară ale Italiei care se accelerează, Europa s-ar putea afla în curând împărțită între statele membre care aleg între energia nucleară și dependența de combustibilii fosili, în special de gazul rusesc.