Un deputat PNL vrea să strice înmormântările lui Ion Iliescu și Traian Băsescu. Fără onoruri militare pentru liderii comuniști și informatori

Deputatul Florin Roman (PNL) a depus la Camera Deputaților un proiect de lege prin care foștii președinți ai României care au fost membri în conducerea Partidului Comunist Român sau au fost angajați sau informatori ai Securității să nu mai beneficieze de funeralii de stat, cu onoruri militare.

Înmormântări fără onoruri militare pentru Iliescu și Băsescu

Desfășurarea ceremoniilor oficiale este reglementată prin Legea 2015/2016 care, la articolul 17, stipulează că președinții României care mor în timpul mandatului sau foștii șefi de stat vor avea parte de funeralii de stat, care includ și onoruri militare, ceremoniile fiind organizate de către Guvern.

„Funeralii cu onoruri militare, stabilite potrivit legii, se pot organiza și pentru președinții și foștii președinți ai celor două Camere ale Parlamentului, precum și pentru prim-ministrul și foștii prim-miniștri”, se spune la articolul 18 al legii.

Însă proiectul deputatului Florin Roman instituie un fel de lustrație postumă prin care membrii conducerii PCR și cei care au lucrat sau au colaborat cu Securitatea să nu mai beneficieze de funeralii de stat sau onoruri militare, formularea din proiectul de lege fiind următoarea:

Digi24.ro

O tânără care a crezut că este mahmură a ajuns până la urmă la spital iar medicii i-au spus că mai are doar 12 luni de trăit

„Sunt exceptaţi de la funeraliile de stat şi onorurile militare Președintele României și foștii șefi de stat ai României, dacă au făcut parte din structurile de putere ale regimului comunist, respectiv:
a) foştii membri ai Comitetului Central şi ai Comitetelor Judeţene ale Partidului Comunist Român sau ale Partidului Muncitoresc Român;
b) foştii ofiţeri ai agenţi din aparatul securităţii sau din serviciile de contrainformaţii ale armatei;
c) lucrătorii sau colaboratorii Securităţii, faţă de care există o hotărâre judecătorească rămasă definitivă.”

Tot fără onoruri militare vor fi îngropați și preşedinţii şi foştii preşedinţi ai celor două Camere ale Parlamentului, precum şi prim-ministrul şi foştii prim-miniştri, dacă au făcut parte din cele trei categorii menționate în proiect.

Iliescu, membru plin în CC al PCR timp de 15 ani

În esență, proiectul de lege are ca țintă două persoane care au fost președinți ai României, anume Ion Iliescu, ce a deținut funcții importante în cadrul regimului comunist, și Traian Băsescu, în cazul căruia există o decizie definitivă a instanței privind colaborarea cu Securitatea.

Potrivit lucrării „Membrii CC al PCR”, un dicționar publicat în 2004 de către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), Ion Iliescu a fost membru în Comitetul Central al PCR timp de aproape 20 de ani, sub diferite forme: membru supleant al C.C. al P.C.R. (23 iul. 1965–12 aug. 1969); membru al C.C. al P.C.R. (12 aug. 1969–22 nov. 1984); membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. (12 aug. 1969–28 nov. 1974) și al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (28 nov. 1974–23 nov. 1979); membru al Secretariatului C.C. al P.C.R. (11 febr.-15 iul. 1971).

Digisport.ro

Total surprinzător! A renunțat la fotbal la 24 de ani și a devenit călugăr budist: ”A fost dificil”

Suficient ca în ziua înmormântării sale la catafalc să nu fie prezenți soldați în uniformă, care să tragă salve în memoria defunctului. De această onoare nu se va bucura nici succesorul lui Iliescu, întrucât Traiana Băsescu a pierdut definitiv, în martie 2022, procesul prin care a contestat decizia de colaborare cu Securitatea luată de către CNSAS. Documentele depuse în instanță de către CNSAS arătau că Băsescu ar fi un avut un ofițer de legătură cu grad de locotenent-colonel și ar fi dat două note informative la Securitate. Notele erau semnate sub numele de cod „Petrov” și conțineau informații legate de colegi de facultate și de serviciu care ar fi avut activități și poziții ostile regimului comunist.

Traian Băsescu, țintit a doua oară

Aceste note informative l-au costat pe Traian Băsescu și drepturile de care se bucură foștii președinți ai României, după terminarea mandatului, potrivit Legii 406/2001: a) folosinţă gratuită a unei locuinţe de protocol, cu destinaţia de reşedinţă, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar; b) o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu; c) pază şi protecţie, precum şi folosinţă gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de Serviciul de Protecţie şi Pază.

Însă legea a fost modificată în septembrie 2021, singurul vizat de modificare fiind Traian Băsescu. „Nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana căreia i-a încetat calitatea de şef al statului român ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcţie prin referendum şi nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia”, prevedea legea adoptată atunci.

Isărescu mai poate spera la onoruri militare

Teoretic, proiectul lui Roman i s-ar putea aplica și lui Mugur Isărescu, care a fost prim-ministru în perioada 1999-2000. Pentru înmormântările șefilor de guvern nu se organizează funeralii naționale, dat acestora li se pot da onoruri militare. Guvernatorul Băncii Naționale a primit și el o decizie de colaborare cu Securitatea de la CNSAS însă oficial nu este turnător.

Legea 161 din 2019 a fost declarată neconstituțională de către CCR pe motive procedurale, legate de modul în care a fost adoptată de Parlament, în urma unei sesizări depuse de către Mugur Isărescu. Această lege prevedea că o persoană care ocupă o funcție de demnitate publică poate fi verificată din nou dacă apar informații noi legate de o eventuală colaborare cu Securitatea.

Isărescu avea deja o decizie de necolaborare, dar după adoptarea Legii 161/2019 a primit de la CNSAS un nou verdict, de informator, în baza unor documente cercetate mai recent. Guvernatorul a contestat legea la CCR, care i-a dat câștig de cauză, însă Curtea Constituțională s-a pronunțat doar pe procedură astfel că, strict legal, nu a fost anulată decizia CNSAS pe motiv că nu era corectă, ci pentru că nu avea dreptul să-l mai verifice o dată după ce primise decizia inițială.