Un metru pătrat de persoană, dopuri de hârtie în nas și în urechi de teama gândacilor. Ce se întâmplă în închisorile din Franța

Peste 74.000 de persoane erau încarcerate în închisorile din Franța la 1 iulie, potrivit cifrelor Ministerului Justiției. Acest record istoric urmează să crească și mai mult în următoarele săptămâni, cu consecințe dramatice pentru condițiile din închisori.

Densitatea carcerală, în creștere în Franța

Aproape fiecare lună aduce un nou record în sistemul penitenciar din Franța. Cu 74.513 persoane încarcerate la 1 iulie, față de 73.699 la 1 iunie, potrivit cifrelor Ministerului Justiției, Franța și-a depășit pentru a șasea oară, de la începutul anului 2023, recordul privind numărul de deținuți în închisori. De asemenea, este pentru prima dată când este depășit pragul de 74.000 de persoane aflate după gratii.

Cu toate acestea, oficial, Hexagonul are doar 60.666 de locuri în închisori. Prin depășirea acestui nou prag, densitatea carcerală globală în țară crește la 122,8%, față de 118,7% în aceeași perioadă în 2022. În unele regiuni, cum ar fi Perpignan, în sudul Franței, această rată depășește chiar 200%, ajungând la 212%. Problema este că situația se va înrăutăți și mai mult în următoarele săptămâni și luni.

Revoltele declanșate de moartea tânărului Nahel, ucis de un polițist la 17 iunie, au dus la un val mare de condamnări și încarcerări, care nu au fost încă incluse în totalitate în cifrele oficiale. Intervievat de RTL la 19 iulie, ministrul francez al Justiției, Eric Dupond-Moretti, a declarat că au fost pronunțate în total 1.278 de sentințe în legătură cu violențele urbane, dintre care 1.056 de pedepse cu închisoarea.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Problema supraaglomerării închisorilor este o dezbatere recurentă în Franța și în Europa în general. În mai multe rânduri, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a criticat Franța pentru gestionarea închisorilor sale, arătând cu degetul spre ceea ce consideră a fi o „problemă structurală” și denunțând „condițiile degradante” care rezultă din aceasta, scrie France 24.

Procesele pe bandă alimentează supraaglomerarea

Pentru Dominique Simonnot, inspector general al locurilor de privare de libertate (CGLPL, al cărui rol este de a se asigura că sunt respectate drepturile fundamentale ale persoanelor aflate în această situație), autoarea unui raport publicat la sfârșitul lunii mai, care prezintă o imagine dramatică a situației din închisorile franceze, aceste recorduri succesive de supraaglomerare se explică în primul rând prin recursul tot mai frecvent la procese sumare.

În opinia sa, aceste proceduri accelerate, care permit ca o persoană să fie judecată în câteva ore de la arestarea sa de către poliție, favorizează condamnarea la pedepse cu închisoarea. Ea estimează că 90% din aceste sentințe se încheie cu detenție preventivă sau cu închisoarea. Pe scurt, „cu cât există mai multe înfățișări imediate, cu atât mai multe persoane sunt incarcerate”, afirmă ea.

Ministrul Justiției vrea „reacții ferme” la criminalitate

Cealaltă explicație este mult mai politică. De la numirea sa la Ministerul Justiției, Eric Dupond-Moretti a cerut în mod constant o reacție „fermă” și „rapidă” la criminalitate și a inițiat mai multe proiecte de lege menite să înăsprească arsenalul juridic pentru anumite infracțiuni și delicte. Cel mai recent exemplu este o nouă lege anti-squatting (ocuparea abuzivă a unei clădiri sau unui teren, deseori abandonate sau nelocuite, fără a deține un act de proprietate sau autorizație legală) adoptată la sfârșitul lunii iulie.

Digisport.ro

FOTO Mihai Stoica, umplut de sânge la Arena Națională, după ce FCSB a câștigat titlul!

Aceasta triplează sancțiunile aplicate anterior pentru ocuparea ilegală a unei locuințe. În prezent, ocupanții ilegali riscă până la trei ani de închisoare și o amendă de 45.000 de euro, față de un an de închisoare și o amendă de 15.000 de euro înainte. În concluzie, „deținuții petrec din ce în ce mai mult timp în închisoare și tot mai puțini sunt eliberați”, spune Dominique Simonnot.

Un metru pătrat pe persoană, saltele pe podea

Or, problema supraaglomerării închisorilor este cu atât mai importantă, subliniază inspectorul, cu cât condițiile în care trăiesc deținuții în timpul încarcerării au un efect semnificativ asupra riscului de recidivă după ce părăsesc închisoarea. „Avem impresia că nimănui nu-i pasă. Dar aceasta este o mare greșeală. Modul în care deținuții sunt ținuți în spatele gratiilor și modul în care își petrec timpul le va influența în mod inevitabil comportamentul după ce ies din închisoare”, insistă ea.

Supraaglomerarea deteriorează condițiile de trai din închisori. În unele unități, „trei deținuți se pot trezi înghesuiți într-o celulă unde nu le rămân decât patru metri pătrați pentru a se mișca”, continuă ea. „Asta înseamnă aproximativ un metru pătrat pe persoană pentru a trăi. Și trebuie să petreci între 20 și 21 de ore pe zi închis în acest spațiu”. Potrivit cifrelor Ministerului Justiției, 2 478 de persoane trebuie să doarmă în prezent pe saltele pe podea.

Hârtie în nas și urechi de teama gândacilor

Chiar și femeile deținute, care reprezintă doar 3,3% din populația penitenciară franceză, trăiesc în spații supraaglomerate și subechipate, continuă Dominique Simonnot. „Este o rușine”, insistă ea, mărturisind că a văzut femei obligate să folosească dulapuri răsturnate drept pat.

Pe lângă constrângerile legate de spațiul disponibil în celule, această supraaglomerare prezintă, de asemenea, riscuri pentru sănătate. „La închisoarea Toulouse-Seysses din sud-vestul Franței, am văzut deținuți care și-au băgat hârtie igienică în nas și în urechi pentru a împiedica gândacii să se strecoare acolo în timp ce dorm”, spune ea. „De fiecare dată când vizitez o nouă unitate, cred că mai rău nu se poate. Dar situația se înrăutățește mereu”.

„Iar acest lucru are consecințe grave și pentru gardienii din închisori. Angajați pentru a supraveghea în jur de 50 de deținuți, ei ajung în situație  să supravegheze 120 sau chiar 150”, continuă Dominique Simonnot. „O situație care duce inevitabil la tensiuni și favorizează o cultură a violenței. Pentru a fi gardian de închisoare în zilele noastre, trebuie să fii Batman. Toată lumea este la limită, la capătul puterilor”.

Eliberări anticipate

În fața acestei situații, Dominique Simmonot, la fel ca mai mulți politicieni, în special de stânga, solicită o reglementare a închisorilor, adică eliberarea anticipată a deținuților aflați spre sfârșitul pedepsei, atunci când se atinge un anumit prag de supraaglomerare. „Bineînțeles, acest prag nu trebuie să atingă cifrele pe care le avem astăzi. El va trebui stabilit în colaborare cu directorii de închisori, judecătorii, serviciile de reabilitare etc.”, explică Dominique Simonnot. „Cred că pur și simplu trebuie să trimitem mai puțini oameni după gratii”, rezumă ea, pledând în favoarea unor pedepse care să evite încarcerarea, cum ar fi amenzile sau alte pedepse în folosul comunității”.

Societatea, „nepregătită pentru aliberarea a 13.000 de deținuți

Dar astăzi, proiectul pare să fi ajuns într-un impas politic, fiind respins de ministrul Justiției. „Dacă vreți să nu mai existe supraaglomerare în închisori în acest moment, trebuie să eliberez 13.000 de deținuți. Dacă fac asta, îi fac un cadou neașteptat extremei drepte. Societatea franceză nu este pregătită pentru ca noi să eliberăm 13.000 de persoane”, a pledat Eric Dupond-Moretti în fața Consiliului Național al Barourilor, în iunie.

Macron se laudă cu noi locuri penitenciare

În schimb, guvernul lui Emmanuel Macron preferă să evidențieze construirea a 15.000 de noi locuri penitenciare până în 2027. Potrivit lui Dominique Simonnot, ar fi dificil de atins acest obiectiv într-un interval de timp atât de scurt – chiar dacă mai multe șantiere sunt deja în construcție – mai ales că mulți consilieri locali se opun construirii unei închisori pe teritoriul lor.

În contextul în care Jocurile Olimpice din 2024 se apropie, Simonnot se teme că următoarele recorduri de supraaglomerare a închisorilor vor fi doar o chestiune de timp, de săptămâni. Autoritățile au stabilit un obiectiv de „zero infracțiuni” pentru toate zonele care vor găzdui evenimentul, concentrându-se în principal pe infracțiunile stradale – ocuparea ilegală a spațiilor publice, vânzarea ambulantă și infracțiunile minore legate de droguri. „Situația va continua să se înrăutățească. Acesta este cel mai terifiant lucru”, conchide Dominique Simonnot.