Diplomatul de carieră și candidatul pro-occidental Ivan Korčok a câștigat sâmbătă primul tur al alegerilor prezidențiale din Slovacia, cu o susținere de 42%, în peste 99% din circumscripții. Adversarul său, Peter Pellegrini, membru al coaliției de guvernare, s-a clasat pe locul al doilea cu 37%. Întrucât niciun candidat nu a obținut majoritatea, un tur de scrutin secundar este programat pentru 6 aprilie.
Korčok a fost ministru de externe în timpul guvernului haotic din 2020-2023 al nonconformistului politic Igor Matovič. Înainte de aceasta, el a fost reprezentant permanent al Slovaciei în UE, șef al delegației pentru negocierile de aderare a țării la NATO din 2003 și ambasador în Germania și SUA.
“Ar trebui să spun cu sinceritate că trebuie să mă adresez mai mult alegătorilor care au susținut partidele guvernamentale”, a declarat Korčok de la sediul său electoral din Bratislava, în momentul în care a fost publicată numărătoarea timpurie. “Este clar că nu sunt mulțumiți de modul în care acest guvern conduce, unde duce Slovacia.”
Pellegrini a ocupat funcția de președinte al parlamentului de la alegerile generale din septembrie anul trecut, în care partidul său Hlas (Vocea) s-a clasat pe locul al treilea, în urma partidului Smer (Direcția) al premierului Robert Fico, aflat în frunte. Împreună cu partenerul naționalist de rang inferior SNS, guvernul lor a luat măsuri pentru a pune capăt sprijinului militar pentru Ucraina și pentru a reduce orientările privind condamnările și termenele de prescripție pentru infracțiunile de corupție.
Pellegrini a fost anterior prim-ministru slovac în 2018, după ce Fico a fost forțat să plece din funcție pe fondul unui scandal legat de asasinarea în acel an a jurnalistului de investigație Ján Kuciak și a logodnicei sale, Martina Kušnírová.
“Să ne bucurăm de această experiență”, a declarat Pellegrini la închiderea urnelor sâmbătă. Speakerul, care nu a acceptat decât o singură dezbatere cu Korčok înainte de primul tur, a promis că va avea “mai multe dueluri, așa cum ar trebui să fie” cu adversarul său înainte de turul al doilea, și că “nu va ceda” unui stil de campanie agresiv.
Constituția țării din 1993 îi conferă președintelui său puteri în mare parte ceremoniale, inclusiv semnarea proiectelor de lege (parlamentul de la Bratislava poate anula un veto prezidențial prin adoptarea proiectelor de lege a doua oară), aprobarea nominalizărilor pentru funcția de ministru al cabinetului și de șef al serviciului de informații SIS al țării și emiterea de amnistii.
Cu toate acestea, pe parcursul celor trei decenii de independență a țării, puterea președinției a fost adesea înrădăcinată în puterea sa soft ca un bastion împotriva regresului democratic. Președintele inaugural Michal Kováč, de exemplu, a devenit un punct de raliere pentru rezistența împotriva prim-ministrului Vladimír Mečiar din anii 1990, ale cărui forțe de securitate l-au răpit pe fiul lui Kováč și l-au transportat în Austria în portbagajul unei mașini pentru a fi acuzat de fraudă internațională (ulterior abandonată).
În 2014, antreprenorul, filantropul și novicele politic Andrej Kiska l-a învins pe Fico la președinție în timpul celui de-al doilea mandat de premier al acestuia din urmă. În timpul mandatului său unic de cinci ani, Kiska a fost un critic acerb al guvernului lui Fico și un tribun pro-UE, în timp ce electoratul se îndrepta spre atitudini iliberale și eurosceptice.
În mai 2018, luna în care Fico a fost forțat să plece din funcție, Kiska era cea mai de încredere figură publică din Slovacia, cu un sprijin de 46,2 %, potrivit agenției de sondaje Focus.
Președintele în exercițiu al Slovaciei, activista ecologistă și avocata Zuzana Čaputová, a fost, de asemenea, cel mai de încredere politician al țării, Focus măsurând un sprijin de 58% în ianuarie 2020.
De când Fico a revenit în funcție pentru un al patrulea mandat, în octombrie anul trecut, Čaputová s-a opus cu fermitate la ceea ce ea a numit modificările “fără precedent” aduse de guvernul său la codul penal al țării și poziția sa docilă față de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
“După asasinarea lui Ján Kuciak [februarie 2018], dinamica politică s-a schimbat complet, subiectul principal devenind corupția politică și consecințele sale penale”, a declarat analistul politic Grigorij Mesežnikov, șeful Institutului pentru Afaceri Publice din Bratislava. “Astăzi, situația este diferită. Smer a revenit la putere și construiește, în esență, un sistem autoritar și încearcă să schimbe orientarea politicii externe [a Slovaciei]”, a spus el. “Peter Pellegrini reprezintă această tendință”.
„Aceste alegeri vor arăta dacă protestele în masă care au avut loc la Bratislava și în alte orașe mari în ultimele săptămâni sunt susținute și de oamenii care de obicei își exprimă dezaprobarea la secțiile de votare”, a declarat și Radoslav Stefancik, analist politic la Universitatea de Economie din Bratislava.