Viktor Orban și istoricul colaborării cu cei 20 de premieri români. A reușit să-i enerveze aproape pe toți, dar are și admiratori

Șeful guvernului ungar, Viktor Orban, prezent la Școala de vară de la Tușnad, a ironizat nu foarte subtil instabilitatea guvernamentală de la București afirmând că Marcel Ciolacu este al 20-lea prim-ministru român pe durata celor două mandate ale sale (1998-2002, 2010 până în prezent). Calculul este aproape corect, numai că Orban a omis să mai spună că a reușit să-i enerveze aproape pe toți cei 20, deși nu duce lipsă nici de admiratori printre foștii prim-miniștri român.

Un calcul aproximativ

La un calcul mai riguros, Viktor Orban a avut de-a face numai cu 14 premieri români, însă el a contabilizat și premierii interimari, adică miniștrii care au condus pentru scurtă vreme diferite cabinete în perioada de tranziție de la un guvern la altul. Printre aceștia, Orban l-a numărat pe Cătălin Predoiu de două ori întrucât acesta a avut două mandate ca premier interimar, după demisiile lui Emil Boc (2012) și Nicolae Ciucă (2023), astfel că Ciolacu ar fi abia al 19-lea premier.

Primul șef de guvern român cu care a trebuit să discute Viktor Orban a fost Radu Vasile (1998-1999), iar relația nu a fost foarte cordială. Inițial, Vasile fusese de acord cu o solicitare a Budapestei privind înființarea unei universități maghiare de stat, pentru ca imediat să spună că, pe termen scurt, acest lucru nu mai este posibil. Răzgândirea premierului Vasile l-a enervat pe Orban: „Țările care au ales să limiteze drepturile minorităților s-au exclus din posibilitatea de a se integra în structurile europene. Aceasta este morala ultimilor zece ani.” Declarația era făcută pe vremea când Viktor Orban încă mai era un proeuropean convins.

Cu Mugur Isărescu, Orban nu a avut niciun schimb de replici, pentru ca relația cu Adrian Năstase să fie chiar una cordială, premierul român permițând aplicarea pe teritoriul țării noastre a Statului maghiarilor de peste granițe, prin care Ungaria a putut să finanțeze comunitățile maghiare de peste hotare. Un moment mai tensionat a apărut în iulie 2004, pe vremea când Orban revenise în opoziție și ținuse un discurs la Tușnad cu accente mai naționaliste. „Nu poate fi acceptat ca minoritatea maghiară din România sau orice minoritate să devină obiectul disputelor politice din statul înrudit, pentru a răspunde unor ambiții politicianiste”, replicase Năstase.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Viktor Orban îi este recunoscător lui Năstase

Însă episodul a fost depășit, iar în iunie 2020, Viktor Orban i-a trimis fostului prim-ministru român o scrisoare de felicitare cu ocazia împlinirii a 70 de ani, alături de o selecție de vinuri ungurești. „Să nu mă întrebați dacă cineva de la guvernul român actual sau de la Cotroceni mi-a trimis un astfel de mesaj”, scria cu nedisimulată Adrian Năstase, pe blogul său.

„Am convingerea că declarația semnată cu ocazia vizitei dumneavoastră la Budapesta din anul 2001, care a făcut posibilă intrarea în vigoare a legii statutului, a deschis un nou capitol în istoria relațiilor noastre bilaterale, orientând în același timp relațiile româno-maghiare către o colaborare bazate pe valorile europene. Acel memorandum de înțelegere nu s-ar fi putut naște fără atitudinea constructivă de care ați dat dovadă, fapt pentru care vă suntem recunoscători și astăzi”, se spunea în scrisoare de felicitare transmisă de premierul Ungariei.

Cei doi au în comun și rezerve față de acțiunile birocraților europeni de la Bruxelles, Năstase publicând, în noiembrie 2021, un fragment dintr-un discurs al Viktor Orban care viza politicile de mediul ale Uniunii Europene, discurs despre care fostul premier spunea că este „o abordare plină de curaj”.

„Ca și când epidemia și imigranții nu ar fi suficiente, avem și o rețea internațională condusă de la Bruxelles care vrea să impună taxe brutale pentru proprietăți și pentru automobile, mascate ca măsuri pentru protecția mediului. Vor să amenințe nu securitatea financiară a marilor multinaționale care distrug mediul, ci securitatea financiară a oamenilor simpli (…) Încălziți-vă mai puțin, folosiți mai puțină apă, conduceți mai puțin, iar dacă nu faceți asta, atunci plătiți mai mult. Ne întoarcem în comunism, când Kadar spunea că nu chiflele sunt mai mici, ci fălcile sunt mai mari”, spunea Orban în discursul respectiv.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Pe de altă parte, admirația lui Năstase față de Orban nu este necondiționată, blamându-l recent pe acesta pentru scoaterea UDMR de la guvernare: „Excluderea UDMR de la guvernare nu s-a datorat prestației miniștrilor Uniunii, ci conduitei agresive, cu accente de revizionism, a echipei lui Viktor Orban. UDMR a plătit și pentru felul în care, în ultimii ani, și PSD și PNL au eliminat din mesajele lor și din acțiunea guvernamentală, dimensiunea națională. În felul acesta, segmentul anti-sistem a preluat aceste mesaje, obținând rezultate semnificative, mai ales în Transilvania.”

„Idila” dintre Orban și PDL

Orban a avut o relație destul de bună și cu primul-ministru Emil Boc, mai ales că era vorba de două guverne de dreapta, iar cel ungar încă nu intrase în conflict cu Bruxelles-ul. Într-un discurs susținut în iulie 2010 la Tușnad, când invitat a fost și președintele Traian Băsescu. Orban l-a elogiat deschis pe Boc afirmând că îl stimează pe acesta, inclusiv pentru pozițiile avute în cadrul forurilor europene. „Nu v-a spus Viktor că e bun și premierul nostru?”, comenta, amuzat, președintele Băsescu.

Cu toate astea, Boc a dat uitării complimentele primite și l-a criticat dur pe Viktor Orban după școala de vară de la Tușnad din 2022, în urma discursului pro-rus și cu tușe rasiste pe care l-a ținut premierul ungar. „Nu poți să dormi noaptea adăpostit sub securitatea NATO și cu banii de la UE, iar ziua să critici NATO și UE și să faci declarații de dragoste inamicului Uniunii Europene” a comentat Boc.

Poziționarea fostului premier Victor Ponta față de liderul de la Budapesta a avut oscilații năucitoare de la insulte abia mascate până la elogiere deschis. La început au fost insultele, pe vremea când Ponta conducea PSD din opoziție, mai ales din cauza relației amicale dintre Orban și Băsescu. „S-au găsit amândoi: doi oameni la fel de înguști în gândire, la fel de dornici de putere absolută. Prietenia dintre Băsescu și Viktor Orban e un pericol pentru noi ca țară și ca poziție în Europa”, spunea Ponta în martie 2011.

Drumul de la insulte la simpatie

După ce Ponta a ajuns prim-ministru relațiile cu Ungaria au devenit imediat mai încordate, în urma tentativei unor politicieni maghiari de a obține transferul în Ținutul Secuiesc, în mai 2012, a rămășițelor poetului Nyiro Jozsef. Președintele Parlamentului de la Budapesta, Kövér László, afirma că refuzul autorităților române este „necivilizat și barbar”. Problema pentru guvernul român era că Nyiro a fost un membru activ în Crucile cu Săgeți, organizație de extremă-dreapta din al doilea război mondial, la fel de respingătoare prin crimele ei precum Garda de Fier.

Astfel s-a ajuns în situația ridicolă ca polițiști români să percheziționeze portbagajele mașinilor cu număr de Ungaria, în căutarea urnei cu cenușa poetului născut în Ținutul Secuiesc. Totuși guvernul putea invoca drept justificare faptul că reînhumarea nu era gândită ca un eveniment privat, o serie de politicieni maghiari, în frunte cu Kövér, intenționând să transforme ceremonia într-una politică, cu sute de participanți, făcând abstracție de cariera politică insalubră a defunctului poet.

Un alt scandal a izbucnit în februarie 2013, când Tőkés László a fost ales vicepreședinte al Parlamentului European, cu susținerea Ungariei și a PPE. „Când vorbeşti de FIDESZ și de Viktor Orban nu ai cum să nu vorbești de PDL, de Traian Băsescu. Doamna Boagiu e colegă în conducerea PPE cu Viktor Orban. Deci ei l-au propus pe domnul Tőkés vicepreședinte al Parlamentului European, deci ei sunt prieteni. Să nu uităm lucrul asta, totuși, cine e prieten cu dușmanii României”, vitupera Ponta.

Însă după numai o lună, premierul român a mers la Budapesta să se întâlnească cu „dușmanul” Orban. Înainte de întrevedere dădea un interviu în presa ungară în care chiar spunea că autonomia poate exista și în România, prin descentralizarea administrației. Întâlnirea Orban-Ponta a fost un succes, relațiile bilaterale fiind relansate, mai ales că din 2014, PSD a avut nevoie de UDMR pentru a se menține la guvernare după ruperea USL. Un moment mai delicat a fost reprezentat de intenția guvernului ungar de a construi, în timpul crizei refugiaților din 2015, un gard care să împiedice intrarea migranților în Ungaria , gard care urma să se întindă și de-a lungul graniței. Ponta nu și-a ascuns iritarea față de acest proiect, iar Orban a renunțat la intenția de a pune sârmă ghimpată la granița cu România, mai ales că țara noastră nu se afla pe ruta principală de migrație.

Totuși, Ponta și-a exprimat și după ce nu a mai fost prim-ministru admirația pentru politica ungară de a întări relațiile cu China, lucru pe care și social-democratul l-a încercat în România, fapt ce i-a adus critici virulente. Apoi, după discursul din 2018 de la Tușnad al premierului maghiar, care a spus că România are doar 100 de ani de când a intrat în epoca modernă, Victor Ponta s-a revoltat din nou: „Dacă România ar avea azi conducători care să inspire respect, cu siguranţă că Viktor Orban nu şi-ar permite să ne jignească la noi acasă. Ştie însă că omologii săi de la Bucureşti îl văd azi că pe un model şi că sunt dispuşi să vândă pentru bani şi interes personal tot ceea ce s-a obţinut într-o sută de ani!”  Mai nou, în septembrie 2022, Ponta denunța o conjurație la nivel european de înlocuire a liderilor politici cu funcționari „Orban mai mişcă, polonezii de asemenea”, comenta Ponta.

Amenințările lui Tudose

În guvernarea tehnocrată, un moment mai tensionat a fost în preajma zilei de 1 decembrie 2016. „Sinceritatea este cea mai bună metodă, chiar şi atunci când este vorba despre chestiuni sensibile, iar această chestiune este sensibilă din punct de vedere diplomatic, dar, totuşi, este mai bine să îţi asumi un conflict însoţit de sinceritate, decât să fii ipocrit (…) Maghiarii nu au ce sărbători pe 1 decembrie, aşa că nu sărbătoresc”, spunea Viktor Orban. Cioloș a reacționat cu moderație, invitându-l doar pe omologul ungar să fie „mai rezervat” și să respecte simbolurile naționale ale țărilor UE.

Abia în ultimii ani Cioloș a devenit un critic implacabil al guvernului Orban, mai ales după ce românul a devenit liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, care a fost chiar în avangarda celor care au blocat echivalentul ungar al PNRR, cerând condiționarea planului de respectarea normelor europene de către Budapesta în domeniul libertăților civile. „Populismul toxic practicat de Orban în Ungaria nu mai avea cum să fie susţinut în Parlamentul European – încrederea în Uniune ar fi avut de suferit. Limitarea libertăţii presei, jongleriile cu fondurile europene, nesocotirea statului de drept şi nerespectarea valorilor şi regulilor europene sunt linii roşii pentru orice guvern din statele membre, iar Viktor Orban le încalcă de prea multă vreme”, spunea Cioloș în urmă cu doi ani.

Premierul Sorin Grindeanu a stat prea puțin în funcție ca să apuce să se certe cu Orban, însă Mihai Tudose a reușit să scoată Budapesta din sărite în cele șase luni cât a fost prim-ministru. „Am transmis că dacă steagul secuiesc va flutura pe instituţiile de acolo, toţi vor flutura lângă steag. Nici nu poate fi vorba de o astfel de autonomie pentru secui”, a declarat Tudose, afirmație care a scandalizat autoritățile ungare, ce au cerut explicații de la ambasadorul român. Scandalul s-a sfârșit la fel de subit pe cât a început, întrucât Tudose a trebuit să demisioneze din cauza relației tensionate cu Liviu Dragnea.

Orban contra Orban

În schimb, Viktor Orban a avut o opinie bună despre succesoarea lui Tudose, Viorica Dăncilă, ambii conducând guverne care aveau relații glaciale cu Bruxelles-ul. „Discut cu doamna prim-ministru la Bruxelles şi la alte diferite foruri internaţionale şi credeţi-mă că este un politician serios şi, dacă ar avea un background, atunci ar putea face foarte multe lucruri mai bune pentru ţară”, a susţinut Viktor Orban, la ediția din 2019 a Universității de Vară de la Băile Tuşnad.

Ludovic Orban a reușit performanța de a fi primul etnic maghiar care a devenit prim-ministru în România, însă relația cu tizul de la Budapesta nu a fost una foarte cordială. „Ce vină am eu că mă cheamă Orban. De multe ori am ajuns să-mi fie rușine că mă cheamă Orban din cauza lui Viktor Orban”, spunea Ludovic Orban încă din martie 2011. După începerea războiului ruso-ucrainean, Ludovic Orban l-a numit „slugă a Kremlinului”, iar în august chiar îl ironiza pe primul-ministru ungar după ce era să se înece în timpul vacanței petrecute la Adriatica „În iulie, marele patriot Viktor Orban îi îndemna pe unguri să opteze pentru lacul Balaton și să renunțe la a-și petrece vacanța la Marea Adriatică, pe coasta croată. În august era să se scufunde cu barca. Nu în lacul Balaton, ci în Adriatică. Fără comentarii…”, scria Ludovic Orban.

În timpul guvernului Cîțu nu au existat dispute româno-maghiare care să răbufnească în public, iar premierul Nicolae Ciucă a avut reacții anemice după discursul din 2022 de la Tușnad, precum și după ce Orban s-a afișat cu un fular cu harta Ungariei Mari. „Referitor la modul în care a apărut premierul Ungariei, Viktor Orban, în public, nu este prima dată când putem să observăm astfel de ieşiri. Consider că în acest moment nu trebuie să intrăm în jocul acesta. În schimb, ceea ce trebuie să facem este să respectăm regulile jocului, ale statului de drept, ale bunei colaborări şi să avem mereu deschisă opţiunea către dialog şi să respectăm ceea ce este agreat la nivel internaţional”, afirma fostul șef al guvernului român.