Vladimir Putin și Xi Jinping vor să-și consolideze legăturile „cruciale”. China și Rusia, de mână pe Drumurile Mătăsii pentru a contracara Occidentul

China și Rusia mențin o coordonare strategică strânsă și eficientă, i-a spus, miercuri, președintele chinez Xi Jinping omologului său rus Vladimir Putin, în timpul unei întâlniri la Beijing, în marja forumului Noile Drumuri ale Mătăsii (BTI).

„Încrederea reciprocă”

Legăturile „cruciale” dintre China și Rusia se bazează pe „creșterea încrederii reciproce”, a declarat Xi Jinping alături de Vladimir Putin, invitat de seamă la forumul BRI din capitala Chinei, unde au participat  130 de reprezentanți, în principal din țările din sud, „sudul global” des invocat de Putin ca o contrapondere a Occidentului bipolar.

„Încrederea politică reciprocă între cele două țări este în continuă creștere”, i-a spus Xi aliatului său de la Moscova, într-un moment în care cei doi șefi de stat își afișează unitatea în fața Occidentului. Un Occident care l-a marginalizat pe liderul de la Kremlin, după ce acesta a început războiul de invazie în Ucraina. Astfel că Putin mai are puține opțiuni să-și plimbe valiza nucleară prin țări importante. Dar China este una din ele.

Xi Jnping a făcut un apel bilateral pentru „protejarea echității internaționale” și „dreptății”, potrivit agenției China Nouă, subliniind „coordonarea strategică strânsă și eficientă” între China și Rusia. În urma sancțiunilor internaționale, Vladimir Putin încearcă să-și întărească legăturile cu Beijingul, desi ținând cont de anvergura economică a gigantului asistic, China pare cu un cap mai sus în relațiile bilaterale.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Beijingul nu se va angaja într-o „confruntare ideologică”

Într-un discurs rostit miercuri, în deschiderea forumului BRI, Xi Jinping a denunțat „coerciția economică” și „confruntarea între blocuri”. „Ne opunem sancțiunilor unilaterale, coerciției economice, decuplajului și reducerii legăturilor economice”, a declarat el.

Pe fondul tensiunilor cu Beijingul, unii politicieni din Europa și Statele Unite pledează de câteva luni pentru „decuplarea” de China, adică tăierea tuturor legăturilor economice cu gigantul asiatic sau cel puțin limitarea dependenței acestora. Nu și marile companii, în special cele europene, care au replicat că această decuplare ar fi doar o „iluzie”.

Beijingul nu se va angaja în „confruntări ideologice, jocuri geopolitice sau confruntări între blocuri”, a dat asigurări Xi Jinping. „A vedea dezvoltarea altora ca pe o amenințare și interdependența economică ca pe un risc nu va îmbunătăți viața tuturor și nici nu îi va face să se dezvolte mai repede”, a adăugat el, scrie France 24.

Moscova și Beijingul „împărtășesc dorința unei cooperări echitabile în lume”, a declarat Vladimir Putin într-un discurs imediat după cel al lui Xi Jinping. Fostul premier francez Jean-Pierre Raffarin, prezent la forum în calitate de trimis special al președintelui Emmanuel Macron, a părăsit sala cu puțin timp înainte de începerea discursului lui Vladimir Putin, potrivit jurnaliștilor prezenți la fața locului.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

China scoate munți de bani pentru „drumurile mătăsii”

China este cel mai mare partener comercial al Rusiei, schimburile comerciale ajungând anul trecut la un nivel record de 190 de miliarde de dolari. Miercuri, Xi a reiterat obiectivul de 200 de milioane de dolari stabilit de cele două țări pentru acest an. De asemenea, În discursul său, Xi Jinping a apărat Noile Drumuri ale Mătăsii, un vast proiect de infrastructură promovat de Beijing în 100 de țări, afirmând că acestea vor „da un nou impuls economiei mondiale”.

„Noile Drumuri ale Mătăsii au ca scop consolidarea conectivității în ceea ce privește politicile, infrastructura, comerțul, finanțele și între popoare și să dea un nou impuls economiei mondiale”, a spus el. „Credem cu tărie că numai o cooperare reciproc avantajoasă poate face lucrurile să fie făcute și să fie făcute bine”.

Xi a anunțat că Beijingul va injecta peste 100 de miliarde de dolari în Noile Drumuri ale Mătăsii. Proiectul BRI este esențial pentru strategia lui Xi de extindere a influenței Chinei în străinătate, cu împrumuturi de peste 2.000 de miliarde de dolari semnate până în prezent în întreaga lume, potrivit Beijingului.

Risc major pentru țările sărace

Noile Drumuri ale Mătăsii au ca scop îmbunătățirea legăturilor comerciale între Asia, Europa, Africa și nu numai, prin construirea de porturi, căi ferate, aeroporturi și parcuri industriale. Susținătorii săi subliniază că oferă investiții cruciale pentru creșterea economică în țările din sud. Dar inițiativa este criticată și pentru că se adaugă la datoriile țărilor sărace.

Principalii finanțatori ai Noilor Drumuri ale Mătăsii, Banca de Dezvoltare a Chinei și China Eximbank, vor oferi aproximativ 100 de miliarde de dolari în împrumuturi suplimentare, a declarat Xi.Fiecare dintre ele va oferi oportunități de finanțare în valoare de 350 de miliarde de yuani (47,9 miliarde de dolari) pentru proiecte de infrastructură, a anunțat el. Iar alte 80 de miliarde de yuani (11 miliarde de dolari) vor fi injectate în Fondul Drumul Mătăsii, instituția oficială a proiectului, a precizat Xi.

Summitul BRI este al treilea de acest fel organizat de Beijing de la lansarea inițiativei în 2013. Costurile unora dintre proiectele Noilor Drumuri ale Mătăsii, majoritatea construite de companii chineze, au fost criticate pentru că sunt opace. Țări precum Malaezia și Birmania au fost nevoite să renegocieze aceste acorduri pentru a reduce costurile.

De asemenea, Beijingul a fost nevoit să deblocheze miliarde de dolari pentru planuri de salvare a țărilor care datorează bani Chinei, pentru a le menține solvabile, potrivit unui raport comun publicat în acest an de Banca Mondială și de alte instituții.

Țările care participă la Noile Drumuri ale Mătăsii datorează peste 300 de miliarde de dolari Eximbank China, potrivit Beijingului. Proiectele gigantice de infrastructură finanțate de China reprezintă, de asemenea, o amenințare la adresa obiectivelor climatice, din cauza amprentei lor de carbon și a degradării mediului pe care o provoacă, potrivit cercetătorilor.