Situaţia după 26 de zile de război în Ucraina. Rusia avertizează SUA că există riscul ruperii relațiilor diplomatice. Zelenski, despre soldații ruși: „Sclavi netrebnici!”

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a dat publicității un mesaj pe Facebook în care se adresează în mod special locuitorilor din zonele ocupate de armata rusă sau aflate sub asaltul acestora.

Mesajul survine în contextul în care luptele de stradă din Mariupol continuă, iar la Herson o demonstrație de protest a fost împrăștiată cu grenade paralizante și gloanțe.

„La Herson am văzut sclavi trăgând în oameni liberi, sclavi ai propagandei care a luat locul conștiinței lor. Sclavii percep libertatea ca sălbăticie, ca pericol. Le este teama, iar teama le poate fi transformată în ură de către propagandiști. De aceea, trag în oameni liberi, pașnici. Rezistă, Herson! Nu vom uita aceste împușcături. Milioane de ucraineni, am văzut cu toții atitudinea voastră. Am văzut cu toții cine sunteți!

Imediat ce vom pătrunde până la voi, toți ocupanții care au tras împotriva rezidenților pașnici ai Hersonului doar din cauza culorilor galben-albastru vor avea un semn negru”, a spus Zelenski.

Acesta a promis că atacatorii vor regreta invazia Ucrainei. „Bărbați și femei au sărit în apărarea statului nostru că dușmanului nu-i vine să creadă, dar îi vom face noi să creadă. Și îi vom face să-și amintească faptul că nu sunt bineveniți (…)

Mariupol este transformat de ocupanți în cenușă dar le va supraviețui la toți. Sclavi netrebnici care nu sunt în stare să aibă grijă de propria țară, de propriul popor”, a spus președintele Ucrainei.

„Le cer tuturor ucrainenilor, indiferent unde se află, să faceți totul pentru a proteja statul, pentru a salva poporul! Luptați! Luptați și ajutați!  Goniți sclavii! Goniți ocupanții!”, a încheiat Zelenski.

Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă, Josep Borrell, a lăsat de înțeles că un nou pachet de sancțiuni al Uniunii Europene împotriva Rusiei nu va fi adoptat în această săptămână invocând respectarea unor proceduri necesare în asemenea cazuri.

„Nu cred că în această săptămână va fi o adoptare formală a sancțiunilor potrivit procedurilor noastre”, a declarat Josep Borrell într-o conferință de presă ce a urmat întâlnirii cu ministrii de Externe ai UE.

Borrell a menționat și posibilitatea ca liderii europeni să ia în considerare subiectul sancțiunilor la summitul Consiliului European care va avea loc la Bruxelles, la finele acestei săptămâni.

Oficialul european a spus că la întâlnirea cu miniștrii de Externe, unii dintre ei au ridicat problema energiei și opririi importurilor de hidrocarburi din Rusia, însă nu s-a luat nicio decizie.

Borrell a spus că este nevoie de „un răspuns eficace care însă să nu ducă la un cost insuportabil pentru statele membre”.

Ministerul de Externe al Rusiei a anunțat că întrerupe negocierile de pace cu Japonia din cauza sancțiunilor impuse de guvernul de la Tokyo.

Cele două țări nu au încheiat un tratat formal de pace după al doilea război mondial din cauza Insulelor Kurile pe care URSS le-a ocupat în 1945, iar Rusia nu le-a părăsit nici până în ziua de astăzi.

„În situația de față, partea rusă nu are intenția să continue discuțiile pentru un tratat de pace cu Japonia întrucât este imposibil să semnezi un tratat fundamental în relațiile bilaterale cu o țară care a adoptat o poziție neprietenoasă evidentă și încearcă să provoace prejudicii intereselor țării noastre”, se spune într-un comunicat al Ministerului de Externe de la Moscova, citat de agenția TASS.

De asemenea, este reintrodusă obligativitatea vizelor pentru japonezii care vor să viziteze fostele lor locuri de rezidență din Insulele Kurile.

„Întreaga responsabilitate pentru prejudiciile aduse relației bilaterale și chiar intereselor Japoniei revine autorităților de la Tokyo care a făcut în mod conștient o alegere pentru o politică anti-rusă în loc să dezvolte cooperarea și vecinătatea reciproc avantajoase”, mai precizează sursa citată.

Japonia a decis să interzică expoortul a 300 de produse către Rusia, printre care semiconductori, echipament naval și aviație, mijloace de comunicație, echipament militar, software și echipament de rafinare a petrolului.

Autoritățile de la Tokyo au blocat active ale mai multo bănci rusești și a impus sancțiuni asupra unor companii și persoane fizice din Rusia, inclusiv asupra președintelui Vladimir Putin.

Guvernul rus a anunțat că nu sunt motive ca populația să se panicheze în legătură cu lipsa unor alimente de bază. „Acoperim complet nevoile noastre de zahăr și hrișcă”, a declarat vicepremierul rus Viktoria Abramcenko, citată de BBC.com.

„Nu este motive de panică, nu este nevoie să faceți stocuri de aceste bunuri. Este suficient pentru toată lumea”, a spus Abramcenko într-o ședință a guvernului.

Totuși, oficialul rus a spus că va fi majorată suprafața pe care vor fi cultivate în acest an sfecla de zahăr și hrișca.

Abramcenko susține că sancțiunile impuse Rusiei nu sunt de natură să ducă la lipsa unor alimente, ea precizând că Rusia își mărește importurile din „țări prietene” pentru a garanta stocurile de lactate, fructe și legume, carne și nutreț pentru animale. În acest grup de state, ea a menționat țările ex-sovietice, Turcia, India și China.

Sancțiunile au produs devalorizarea rublei, astfel încât importurile de alimente au devenit mai scumpe. De asemenea, Rusia utilizează mai greu serviciile financiare internaționale.

Recent, zvonurile privind lipsa zahărului au produs panică printre ruși, care au golit rafturile pe care se găsea acest produs.

Doi copii sunt în stare critică după ce mașinile în care se aflau familiile lor au fost lovite de focul artileriei ruse pe drumul dintre Mariupol și Zaporijjia, a afirmat un oficial din Ucraina de est, citat de CNN.

Oleksandr Staruh a spus, într-o postare pe contul său de Telegram, că tiruri de artilerie grea  au avut loc de-a lungul liniei care desparte forțele ruse de cele ucrainene din zona Mariupol.

O familie cu trei copii care încerca să fugă din oraș prin districtul Polohivski a fost prinsă în tirul artileriei, iar unul dintre copii este rănit, fiind în stare critică.

Al doilea copil rănit apariține unei familii care a fost atacată în satul Kamianske.

„Ucraina nu se va înclina niciodată în fața ultimatumurilor Rusiei și orașe precum Kiev, Mariupol sau Harkiv nu vor accepta ocupația rusă”, a afirmat președintele Volodimir Zelenski, într-un interviu acordat pentru postul de radio Suspilne.

Declarația președintelui ucrainean vine după ce Rusia a dat, duminică seara, un ultimatum pentru apărătorii orașului Mariupol, încercuit de forțele rusești.

Astfel, soldaților ucraineni li s-a dat ca termen până luni, la ora 05.00 dimineață, să depună armele și să plece din Mariupol, însă Kievul a respins ultimatumul astfel că bătălia pentru Mariupol continuă.

Jurnaliștii care au fost răpiți din casele lor de către soldați ai armatei ruse au fost eliberați după câteva ore de la reținerea lor. Reținerea lor în cursul acestei dimineți fusese anunțată de către Ukrinform, Uniunea Națională a Jurnaliștilor din Ucraina.

Toți cei patru jurnaliști – Mihailo Kumok, Evhenia Borian, Iulia Olhovska și Liubov Ceaika – lucrează sau au lucrat la Melitopolskie Vedomosti, un ziar din Melitopol.

Anna Medvid, directorul general al companiei care deține publicația, a spus că reținerea jurnaliștilor a fost o încercare de a-i forța să susțină invazia rusă. Medvid a precizat că și ea a fost recent vizitată de oficiali pro-ruși.

Potrivit unor organizații pentru drepturile omului, s-au înregistrat mai multe cazuri în care jurnaliști, activiști sau aleși locali au fost dați dispăruți de la invadarea Ucrainei de către Rusia. De exemplu, încă nu se știe nimic despre locul în care se află Viktoria Roșcina, dată dispărută pe 12 martie la Enerhodar.

Ministerul rus de Externe l-a convocat pe ambasadorul american la Moscova, John Sullivan, căruia i s-a remis o notă de protest legată de „remarcile inacceptabile” ale Joe Biden la adresa lui Vladimir Putin, informează agenția rusă de presă TASS.

„Pe 21 martie, ambasadorul Statelor Unite John Sullivan a fost convocat la Ministerul de Externe al Rusiei unde (…) i s-a înmânat o notă de protest în legătură cu remarcile inacceptabile făcute recente de către liderul de la Casa Albă Joe Biden cu privire la președintele Rusiei”, se arată într-un comunicat al MAE rus.

Oficialii ruși chiar au evocat riscul ruperii relațiilor diplomatice cu Statele Unite, dacă asemenea afirmații vor fi făcute în continuare.

„S-a subliniat că asemenea declarații ale președintelui SUA, nedemne de un om de stat de un asemenea rang, aduc relațiile ruso-americane în pragul ruperii. Am avertizat că acțiunile ostile la adresa Rusiei vor avea o ripostă decisivă și fermă”, precizează sursa citată.

Discuția cu ambasadorul a vizat și problema funcționării normale a misiunilor diplomatice ale Rusiei din SUA

Pe 17 martie, Joe Biden a avut un discurs foarte dur la adresa omologului său rus, pe care l-a numit „un dictator ucigași și un golan care duce un război imoral împotriva poporului Ucrainei.” Cu o zi înainte, Biden afirmase că îl consideră pe Putin drept „un criminal de război”.

În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că afirmațiile lui Biden sunt inacceptabile și de neiertat.

Șeful administrației militare ucrainene din regiunea Donețk a anunțat că orașul Avdiivka și zonele limitrofe au fost atacate de avioane rusești și cu foc de artilerie, scrie CNN.

Într-o declarație făcută pe contul său de Telegram, Pavlo Kirilenko a spus că cel puțin un civil a fost ucis, iar alți doi au fost răniți. Distrugeri și incendii provocate de bombardamente au fost înregistrate la 15 adrese din oraș.

Potrivit unor fotografii publicate de Kirilenko, bombardamentele au afectat un momument din Torețk și morminte ale soldaților Armatei Roșii care au căzut în luptele împotriva Germaniei în al doilea război mondial.

În briefingul de presă susținut de Pentagon cu presa, un oficial american din domeniul apărării a afirmat că armata rusă începe să resimtă lipsa muniției ghidate, de precizie. Este vorba de rachetele care pot urmări o țintă precisă, spre deosebire de așa-numitele „dumb bombs” sau „bombe proaste”, care nu posedă tehnologia de urmărire a țintei.

Rachetele ghidate ale rușilor au avut probleme și în luptă, întrucât unele dintre ele „fie nu au plecat la lansare, fie nu au atins ținta sau nu au explodat la contactul cu aceasta”, a spus oficialul american.

Aceste probleme i-au determinat pe ruși să recurgă la muniția clasică, neghidată.

Un tribunal din Moscova a decis că activitățile Instagram și Facebook sunt „extremiste” și le-a interzis operațiunile în Rusia, informează BBC.com.

„Aprobăm cererea parchetului de a interzice activitățile companiei Meta”, a declarat judecătoarea Olga Solopova, potrivit agenție ruse de presă TASS.

Parchetul General a reclamat că materiale extremise au fost postat pe cele două rețele sociale, dând exemplul incitărilor la violență împotriva cetățenilor ruși și personalului militar aflat în Ucraina.

Decizia survine la capătul unei anchete penale care a vizat compania Meta, pe baza legilor împotriva extremismului aflate în vigoare în Rusia.

Accesul la Facebook și Instagram fusese deja restricționat. Meta anunțase că va permite utilizatorilor din unele țări instigările la violență împotriva președintelui Vladimir Putin și a soldaților ruși.

Sentința instanței din Moscova nu se aplică serviciului de mesagerie WhatsApp, care este deținut tot de către Meta.

Un oficial american din domeniul apărării a spus că se observă o intensificare a activității navale rusești în nordul Mării Negre.

Oficialul susține că bombardamentul din zona orașului Odessa are ca sursă navele de război scoase în larg de Rusia, însă nu sunt indicii ale unui asalt amfibiu iminent împotriva orașului.

Rusa deține în jur de 12 vase de război în norul Mării Negre, printre care nave amfibii, un distrugător de mine, vase de patrulare ș.a.

Administrația centrului memorial de la Buchenwald (Germania) a anunțat că un bărbat care a supraviețuit mai multor lagăre de concentrare naziste din timpul celui de-al doilea război mondial a fost ucis după ce casa sa din Harkov a fost bombardată vineri.

Boris Romancenko avea 96 de ani și activase în zona omagierii memoriei celor care au fost uciși de nazism, fiind totodată președinte al Comitetului Internațional Buchenwald-Dora.

În anii celui de-al doilea război mondial, Romancenko a fost deținut în lagărele Buchenwald, Peenemünde, Dora și Bergen-Belsen.

Actorii Mila Kunis și Ashton Kutcher au adunat donații de peste 30.000.000 dolari pentru refugiații care au plecat din Ucraina din cauza invaziei rusești.

Când au început strângerea de fonduri, cei doi actori își propuseseră să adune circa 3.000.000 dolari, însă sprijinul pentru cauza ucraineană a fost peste așteptări.

„Peste 65.000 de oameni au donat. Suntem copleșiți de recunoștință pentru sprijinul vostru”, a spus Mila Kunis, într-o postare pe contul de Instagram al soțului ei. Kunis a spus că donațiile primite îi vor ajuta pe refugiați să facă față mai ușor traumelor războiului.

Milena Markovna Kunis s-a născut în 1983, la Cernăuți, într-o familie mixtă ucraineano-evreiască. Familia ei a emigrat în SUA în 1991, unde Mila Kunis a devenit celebră odată cu apariția sa în serialul ”The 70’s Show”. Pe platourile de filmare ale acestui sitcom l-a cunoscut pe Ashton Kutcher cu care s-a căsătorit în 2015.

Fostul președinte al Ucrainei, Petro Poroșenko, a avertizat că Ucraina se află în ”cea mai dificilă perioadă a istoriei țării”, dar spune că eforturile de a-i bloca pe ruși sunt ”miraculoase.”

”În toată țara, ucrainenii au oprit armata rusă și au surprins lumea”, a afirmat fostul lider de stat.

”Luptăm pentru toată Europa și pentru întreaga lume… Îl vom opri pe Putin”, a mai afirmat Poroșenko, ce a lăudat apoi ”caracterul unic al unității ucrainene.”

”Nu e nicio națiune din lume care vrea pacea mai mult decât ucrainenii, dar nu vom renunța, astfel că fi pace și nu capitulare”, a mai spus președintele. 

”Iar dacă acum îi permitem lui Putin să ia Ucraina, nu se va opri, va merge oricât de departe lumea îi va permite să meargă.”

Uniunea Europeană a decis să sporească ajutoarele umanitare și militare pe care le trimite către Ucraina.

Informațiile au fost transmise de către Annalena Baerbock, ministrul finanțelor din Germania: ”Vom spori posibilitățile financiare necesare pentru achiziția de echipamente militare până la 1 miliard de euro. Suntem întru totul solidari cu partea ucraineană și respectăm protejarea populației civile a Ucrainei.”

Germania se va asigura că vânzările de arme de la producători naționali vor fi efectuate cât mai rapid.

”E o chestiune de viață și de moarte, suntem în plin război, astfel că trebuie să fim prudenți vorbind despre ce arme vor fi livrate unde”, a afirmat Baerbock, manifestând rezerve în privința detaliilor referitoare la livrările de echipamente militare.

Annalena Baerbock a mai afirmat că NATO trebuie să prevină extinderea războiului în alte țări. 

Consilierul prezidențial Alexandr Rodnianski a afirmat că Rusia nu ia în serios discuțiile pentru pace.

Rodnianski spune că aceste discuții au doar rolul de a ”face Vestul să creadă că sancțiuni suplimentare nu mai sunt necesare.”

”Ei folosesc aceste negocieri ca metodă de a distrage atenția publicului de la ceea ce se întâmplă pe câmpul de bătălie”, a afirmat consilierul președintelui ucrainean.

”Nu poți să cauți să cazi la pace și să bombardezi orașe simultan”, mai spune acesta.

Irina Vereșciuc, vicepremierul Ucrainei, afirmă că asaltul asupra Mariupolului este un pariu personal al președintelui Putin. Asta deoarece a eșuat în a captura orașul în 2014, atunci când Rusia a anexat peninsula Crimeea.

”Cred că Putin are o răzbunare personală îndreptată împotriva rezidenților din Mariupol, după ce a eșuat să captureze orașul în 2014. E o pedeapsă colectivă pentru refuzul de a fi sub tutela Rusiei”, a afirmat Vereșciuc.

Vereșciuc a mai spus că eforturile de a oferi ajutoare umanitare orașului nu au fost încununate de succes.

”Dacă Putin ar dori, coridorul umanitar din Mariupol ar fi deja deschis. Rușii distrug spitale, teatrul care găzduia oameni rămași fără locuințe […] moscheea, biserici, nimic nu le stă în cale.”

Cel puțin 300.000 de civili ar fi captivi în prezent în orașul rămas fără hrană, apă, căldură sau curent electric.

La un miting pașnic la Herson, armata rusă a folosit forța împotriva persoanelor care protestau împotriva agresiunii ruse și i-a rănit pe unii dintre ei.

Abhorrent. Disgusting. Inhumane. Unlawful.

Russian soldiers firing at civilians in #Kherson.

Source: https://t.co/uOu4YVJR73 pic.twitter.com/Woxxy3I2Oe

— Oksana Pokalchuk (@OPokalchuk) March 21, 2022

Potrivit Ukrinform, Yurii Sobolevski, prim-vicepreședintele Consiliului Regional Herson, a anunțat acest lucru pe Facebook.

“Astăzi, orcii au folosit violența împotriva unui miting pașnic din Herson. Există victime”, a spus Sobolevski.

În fiecare zi au loc mitinguri împotriva ocupanților ruși în Piața Libertății din Herson.

O nouă rundă de discuții între delegațiile Kievului și Moscovei s-a încheiat luni fără vreun progres. După puțin peste o oră discuțiile s-au încheiat, iar cele două delegații s-au retras să lucreze în comisii.

În cursul dimineții, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat că progresele înregistrate în negocierile dintre Rusia și Ucraina nu sunt suficiente până acum pentru a discuta despre contacte directe dintre președintele rus Vladimir Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Gradul de progres în negocieri poate că nu este ceea ce ar fi de dorit și nu ceea ce ar cere evoluția situației pentru partea ucraineană”, a spus Dmitri Peskov jurnaliştilor.

El a refuzat să ofere detalii despre negocieri.

Vorbind despre perspectivele de contact dintre cei doi lideri, Peskov a spus: „Pentru a începe să vorbim despre o întâlnire între cei doi președinți, trebuie făcute mai întâi temele, și anume ar trebui purtate negocieri și să se convină asupra rezultatelor acestora”.

“Până acum nu s-a asigurat niciun progres semnificativ. Ei [Putin și Zelensky] pur și simplu nu ar avea nimic de oficializat, nu există acorduri pe care să le formalizeze”, a mai spus el.

Republica Moldova și-a deschis spațiul aerian cu posibilitatea de a efectua zboruri spre vest, a declarat pentru Interfax Ucraina purtătorul de cuvânt al Autorității Aviației Civile din Republica Moldova, Irina Bodolica.

Potrivit acesteia, decizia a fost luată în urma unei ședințe a Comisiei interdepartamentale pentru managementul spațiului aerian, ai cărei membri „după evaluarea situației actuale de securitate, au decis deschiderea unei părți a spațiului aerian pentru ca transportul aerian de pasageri să poată fi reluat”.

Decizia de deschidere a spațiului aerian spre vest a intrat în vigoare luni, la ora 12.00.

„Aceasta înseamnă că toți operatorii aerieni care au operat zboruri regulate pe aeroportul din Chișinău își vor putea relua activitățile în viitorul apropiat. Toate zborurile vor fi posibile doar spre vest – prin România, întrucât spațiul aerian al Ucrainei este închis, și deci aterizarea si decolarea spre nord, sud si est nu se pot efectua.

Prin deschiderea acestei porțiuni a spatiului aerian spre vest, cu România, se pot opera toate zborurile regulate care au fost efectuate înainte de închiderea spațiului aerian, dar cu o schimbare a rutei zborurilor”, a spus Bodolica.

Spațiul aerian al Moldovei a fost închis pe 24 februarie, după introducerea stării de urgență în țară în legătură cu invazia militară rusă a Ucrainei.

Forțele ruse au răpit patru jurnalişti din casele lor din Melitopol în primele ore ale zilei de 21 martie. Potrivit Ukrinform, Uniunea Națională a Jurnaliștilor din Ucraina a anunțat acest lucru într-o declarație pe Telegram.

Potrivit declarației, pe 21 martie, bărbați înarmați au venit la casa jurnaliștilor care dețin MV – editorul Mikhailo Kumok, editorul Yevhenia Borian și jurnaliștii Yulia Olkhovska și Liubov Chaika – și i-au răpit.

Katerina Danilina-Levochko, o jurnalistă din Zaporojie și corespondent al publicației de știri Industrial Zaporojie, a relatat și ea răpirea. Tetiana Kumok, fiica lui Mikhailo Kumok, a scris și ea despre răpirea tatălui ei pe rețelele de socializare.

Acestea sunt Belagroprombank, Belarus Development Bank și Dabrabyt Bank, potrivit Naviny.by, relatează Ukrinform.

Deconectarea înseamnă că, de acum înainte, cardurile bancare ale instituțiilor menționate nu mai pot fi folosite pentru a finaliza tranzacții în Uniunea Europeană.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a cerut liderilor europeni să înceteze orice comerț cu Rusia, pe fondul avertismentelor de la Kremlin că noi sancțiuni ar putea „lovi pe toată lumea”, relatează AFP citată de The Guardian.

În cea mai recentă adresă video, Zelenski a spus: “Vă rog să nu sponsorizați armele de război ale acestei țări, ale Rusiei. Fără euro pentru ocupanți. Închideți toate porturile pentru ei. Nu exportați bunuri către ei. Refuzați resursele lor energetice. Insistați ca Rusia să părăsească Ucraina”.

Adresându-se direct Germaniei, el a spus: “Aveți puterea. Europa are puterea”.

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a forțat 3,49 milioane de oameni să părăsească țara în 25 de zile de război, în căutarea siguranței, protecției și asistenței, a informat UNHCR, Agenția ONU pentru Refugiați.

Agenția a spus că granița ucraineană-polonă a fost traversată de 59,7% din totalul refugiaților: 2,084 milioane. România a primit 535.461, Moldova 365.197, Ungaria 312.120, iar Slovacia 250.036.

UNHCR a înregistrat în ultimele zile o creștere a numărului de refugiați din Ucraina către Rusia și Belarus – până la 231.764, respectiv 3.765.

„Pe măsură ce situația continuă să se dezvolte, se estimează că aproximativ 4 milioane de oameni ar putea să fugă din Ucraina”, a spus UNHCR.

În urmă cu trei zile, ICNUR a estimat că în prezent există 6,5 milioane de persoane strămutate în interiorul Ucrainei (IDP) și peste 12 milioane de persoane au fost afectate în zonele cele mai lovite de război din Ucraina.

„Nevoile umanitare cresc exponențial”, a declarat UNHCR la 18 martie.

Bursa de la Moscova s-a redeschis parțial, pentru prima dată după data de 25 februarie. 

Comerțul cu acțiuni și obligațiuni pe piețele financiare din Rusia a fost suspendat după ce bursa s-a prăbușit cu 33% într-o singură zi.

Bursa a fost deschisă luni, 21 martie, însă doar pentru câteva obligațiuni emise de către guvernul rus. 

În ședința de tranzacționare dinainte de deschidere, randamentul obligațiunilor a crescut cu aproape 20%. Asta înseamnă că guvernul va avea de plătit mai mulți bani pentru a se putea împrumuta, dar și faptul că investiția este mai riscantă.

Petr Fiala, prim-ministrul Cehiei, a avut o declarație referitoare la președintele Rusiei, pe care l-a acuzat că comite ”crime de război” în Ucraina.

Cu această ocazie, premierul ceh a cerut înăsprirea sancțiunilor economice împotriva Federației Ruse.

Președintele Lituaniei a afirmat că țara sa lucrează la un plan pentru a renunța complet la importurile energetice din Rusia.

”Interconectarea cu gazul din Polonia, legătura energetică subacvatică cu Suedia, sincronizarea sistemelor de energie cu cele ale Europei continentale – toate acestea arată că Lituania se pregătește să renunțe complet la resursele de energie dun Rusia”, a afirmat Gitanas Nauseda la o conferință de presă, după întâlnirea cu premierul olandez, Mark Rutte.

”Am rezolvat o bună parte dintre acestea, am înlocuit gazul de conductă cu gaz natural lichefiat și suntem pregătiți să folosim petrol din alte țări. Sincronizarea energetică va fi realizată curând și atunci, Lituania va fi un exemplu bun pentru Europa”, a afirmat președintele Nauseda.

Statul Major al Forțelor Armate din Ucraina acuză că autoritățile pro-separatiste din estul Ucrainei îi recrutează obligat pe civilii din regiunile Donețk și Lugansk.

Departamentul a afirmat într-o postare pe Facebook că bărbații cu vârste între 18 și 60 de ani, din satul Stanicino-Lugansk, aflat în regiunea separatistă din Ucraina, au fost notificați că trebuie să se prezinte la un post de poliție pentru înregistrare, în data de 1 aprilie.

”Motivele pentru această ‘înregistrare’ nu au fost explicate, dar au legătură cu noul val de mobilizare al Armatei a 2-a, pentru a obține noi trupe pe care să le trimită în zonele de luptă”, au transmis oficialii de la Kiev.

Moscova a avertizat că Uniunea Europeană va avea mult de suferit dacă va impune un embargo împotriva petrolului rusesc.

Dmitri Peskov, purtător de cuvânt al Kremlinului, a afirmat că o astfel de mutare va afecta balanța energetică a blocului comunitar.

Declarațiile vin în contextul în care șeful externelor din cadrul UE, Josep Borrell, a declarat că miniștrii omologi ai statelor membre vor discuta noi sancțiuni, inclusiv pentru sectorul petrolier din Rusia.

Locuitorii din Kiev au fost somați, încă o dată, să nu își părăsească locuințele pentru o perioadă predeterminată de timp.

Astfel, capitala se află din nou sub stare de asediu începând cu ora 20:00, iar restricțiile de circulație vor dura până la ora 07:00, miercuri dimineață.

Informația a fost transmisă pe Twitter de către primarul capitalei, Vladimir Kliciko: ”Rog pe toată lumea să rămână acasă – sau în adăposturi, atunci când alarmele sună.”

Trupele ruse au ucis 115 copii în Ucraina începând cu 24 februarie, potrivit datelor furnizate de Procuratura Generală ucraineană.

„În dimineața zilei de 21 martie 2022, numărul confirmat de copii uciși în urma invaziei ruse la scară largă a fost de 115. Numărul copiilor răniți a crescut la 148.

Cel mai mare număr de victime a fost înregistrat în regiunea Kiev. – 58, regiunea Harkov – 38, regiunea Donețk – 29, regiunea Cernihiv – 31, regiunea Mikolaiv – 22, orașul Kiev – 16, regiunea Jitomir – 15, regiunea Sumî – 14 și regiunea Herson – 15″, a scris serviciul de presă al PGO. pe Telegram, relatează Ukrinform.

În plus, atacurile aeriene regulate și bombardarea infrastructurii civile și a zonelor rezidențiale de către forțele armate ruse au afectat 530 de instituții de învățământ. Dintre acestea, 72 au fost complet distruse.

Cele mai afectate școli și grădinițe sunt în regiunea Donețk, regiunea Harkov, regiunea Kiev, regiunea Cernihiv, regiunea Mikolaiv, regiunea Sumî, regiunea Herson și în Kiev. În plus, peste 40 de facilități pentru copii au fost distruse și avariate, inclusiv facilități medicale, școli de artă, facilități sportive și biblioteci.

Datele privind pierderile sunt clarificate, deoarece calculul este complicat de intensitatea ridicată a ostilităților.

Un atac cu rachetă asupra districtului Podilski din Kiev a lăsat în urmă 8 morți și distrugeri masive, informează Procuratura Generală (PGO).

“Ca urmare a bombardamentelor inamice și a unui incendiu, un centru comercial a fost distrus. Ferestrele clădirilor rezidențiale din apropiere și mașinile parcate în apropiere au fost avariate. Potrivit datelor preliminare, opt persoane au fost ucise”, se arată în mesajul de pe canalul Telegram, relatează Interfax Ucraina.

Au fost inițiate procedurile penale în temeiul părții 2 a articolului 438 (încălcarea legilor și obiceiurilor războiului, combinată cu omorul premeditat) din Codul penal al Ucrainei.

Anterior, Serviciul de Stat de Urgență al Ucrainei a raportat patru morți și un rănit.

Dmitro Gurin, un membru al parlamentului ucrainean care este din Mariupol, a declarat pentru BBC că Rusia încearcă să înfometeze orașul pentru a-i forța capitularea.

Ucraina a respins un ultimatum rus ca forțele sale să înceteze luptele în orașul-port asediat, declarând că nu poate fi vorba ca soldații să-și depună armele.

Gurin a spus că orașul, unde se estimează că 300.000 de oameni sunt blocați, nu se va preda.

„Rușii nu deschid coridoare umanitare, nu lasă convoaiele umanitare să intre în oraș”, spune el. „Vedem clar acum că scopul rușilor este să înceapă să [creeze] foamete [în oraș] pentru a-și consolida poziția în procesul diplomatic, iar dacă orașul nu se predă, iar orașul nu se va preda, nu vor lăsa oamenii să iasă.”

Gurin spune că echipele încă nu pot îndepărta dărâmăturile unui teatru despre care oficialii ucraineni spun că a fost bombardat de Rusia miercurea trecută. Se crede că sute de oameni au rămas blocați în subsol, care a rezistat atacului. Moscova neagă că a vizat clădirea.

„Serviciile nu pot curăța acest moloz pentru că bombardamentele nu se opresc niciodată. Este cu adevărat periculos”, spune el.

Gurin nu a putut da o estimare cu privire la câți oameni au reușit să fugă din zonă deoarece „nu avem contact cu Mariupolul”.

Ministerul de Externe al Chinei a promis 10 milioane de yuani (peste 1,4 milioane de euro) pentru asistență umanitară Ucrainei prin Crucea Roșie Chineză.

Promisiunea urmează angajamentelor anterioare de ajutor acordate Ucrainei, inclusiv unul de 5 milioane de yuani (peste 700.000 de euro) de la începutul acestei luni.

Opt coridoare umanitare au fost convenite pentru ca oamenii să părăsească orașele ucrainene luni, dar nu din orașul asediat Mariupol, a declarat vicepremierul ucrainean Irina Vereșciuk.

Ea a mai spus că eforturile de a ajunge la Mariupol cu provizii umanitare au continuat să eșueze.

Autoritățile au reușit să oprească scurgerea cauzată de bombardarea unei uzine chimice după două ore, a anunțat Dmitro Zhivitskii, guvernatorul regiunii.

“Echipele de urgență lucrează pentru a elimina norul de amoniac. Nu există nicio amenințare pentru populație”, a spus el pe Telegram.

Forțele armate ale Ucrainei raportează în această dimineață focuri de artilerie la Odesa. Armata a publicat un scurt videoclip care ar arăta o serie de explozii care lovesc apa de-a lungul coastei.

Rusia a tras două rachete asupra unui teren de antrenament militar din Rivne, în vestul Ucrainei, a declarat Vitalii Koval, șeful administrației regionale.

Într-o declarație video, el a spus că atacurile au avut loc în dimineața zilei de 21 martie.

Ministerul rus al Apărării a confirmat că Rusia a lovit o instalație militară din regiunea ucraineană Rivne cu rachete de croazieră, după un mesaj video din partea primarului orașului, relatează Interfax.

Agenția de presă rusă mai raportează că Ministerul rus al Apărării spune că Rusia nu intenționează și nu a lovit nicio instalație din industria chimică din Ucraina, în urma informațiilor din această dimineață despre o scurgere de amoniac.

Potrivit Ministerului Apărării din Regatul Unit, capitala Ucrainei rămâne prioritatea Rusiei și se așteaptă la un atac reînnoit în următoarele câteva săptămâni.

În cea mai recentă actualizare de dimineață, ministerul britanic informează că luptele grele au continuat la nord de capitală, dar avansurile Rusiei din această direcție au stagnat.

„În ciuda lipsei continue de progres, Kievul rămâne obiectivul militar principal al Rusiei și este probabil să acorde prioritate încercării de a încercui orașul în următoarele săptămâni.”

Forțele armate ucrainene au făcut publică în această dimineață actualizarea zilnică, în a 26-a zi a invaziei:

• Informarea precizează că forțele aeriene ucrainene au atins șapte ținte rusești mai devreme duminică – o aeronavă, patru vehicule aeriene fără pilot (UAV) și două rachete de croazieră.
• „Poziția și natura acțiunilor forțelor de apărare nu s-au schimbat semnificativ” în ultima zi, se mai arată în informare.
• A existat o scădere a intensității utilizării aeronavelor cu pilot de către Rusia, dar au fost folosite vehicule aeriene fără pilot pentru a evalua eficacitatea atacurilor.
• În regiunile Donețk și Lugansk, forțele ruse iau măsuri de mobilizare forțată.

Noua Zeelandă s-a angajat să ofere Ucrainei fonduri suplimentare de 3,46 milioane de dolari americani, precum și echipamente neletale.

Prim-ministrul Jacinda Ardern a spus că banii vor fi direcționați către un fond NATO care furnizează combustibil, echipamente de comunicații și truse de prim ajutor forțelor ucrainene.

De asemenea, va sprijini Ucraina cu alte surplus de echipamente tactice.

Noua Zeelandă a trimis până acum Ucrainei asistență de peste 7 milioane de dolari.

Prim-ministrul sloven Janez Janša a anunțat că personalul ambasadei, evacuat anterior, se va întoarce la Kiev.

Într-un tweet duminică, Janša a spus că diplomații care se întorc sunt voluntari.

„Lucrăm pentru ca [UE] să facă același lucru”, a adăugat el. „[Ucraina] are nevoie de sprijin diplomatic”.

La 15 martie, Janša, împreună cu prim-ministrul ceh Petr Fiala și prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki, au vizitat Kievul și s-au întâlnit cu președintele ucrainean Volodymyr Zelensky.

În urma întâlnirii – prima între liderii occidentali de când Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie – liderul ceh le-a spus ucrainenilor că „nu sunt singuri”.

Ambasadorul chinez în Statele Unite spune că China nu va trimite arme și muniții pentru a sprijini războiul Rusiei în Ucraina și că Beijingul va „face totul pentru a detensiona criza”.

Comentariile lui Qin Gang vin după ce președintele american Joe Biden l-a avertizat vineri pe omologul său chinez Xi Jinping că ar exista „consecințe” dacă Beijingul va oferi sprijin material Moscovei.

Beijingul a negat săptămâna trecută informațiile conform cărora ar fi deschis să ofere Moscovei armament ca „dezinformare”, dar China a fost reticentă să condamne Rusia pentru invazie.

Vorbind cu postul american CBS, Gang s-a plâns că condamnarea publică din partea Occidentului „nu ajută” și că este nevoie de „diplomație bună”.

Președintele american Joe Biden va vizita vineri Polonia după întâlnirile cu aliații NATO și UE, a anunțat Casa Albă.

În Polonia, Biden se va întâlni cu președintele Andrzej Duda la Varșovia pentru a discuta răspunsul umanitar la războiul din Ucraina.

„Președintele va discuta despre modul în care Statele Unite, alături de aliații și partenerii noștri, reacționează la criza umanitară și a drepturilor omului pe care a creat-o războiul nejustificat și neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei”, a spus Casa Albă.

Luni, Biden urmează să aibă o convorbire cu președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz, premierul italian Mario Draghi și premierul britanic Boris Johnson.

Miercuri, el va călători la Bruxelles pentru a participa la summiturile de la NATO și Consiliul European, precum și la o reuniune a G7. Cu toate acestea, el nu are de gând să călătorească în Ucraina în timpul călătoriei sale, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe.

Serviciile de urgență din capitală spun că cel puțin patru persoane au fost ucise în bombardamentele de duminică care au vizat case rezidențiale și un cartier comercial din Kiev.

Într-o postare pe canalul de Telegram, primarul capitalei Vitali Klitschko a spus că salvatorii încă sting un incendiu mare la locul atacului.

Imaginile difuzate de serviciile de urgență arată o operațiune de salvare în desfășurare la un centru comercial din Kiev, dar BBC relatează că nu a putut verifica rapoartele la sol.

A existat o scurgere de amoniac la o fabrică de produse chimice din orașul asediat Sumî, a declarat guvernatorul regional Dmitro Zhivitskii.

Zhivitskii a avertizat că locuitorii pe o rază de cinci kilometri de uzina Sumîkhimprom ar trebui să părăsească zona, deoarece gazul este periculos, relatează BBC.

Oficialul nu a spus ce a provocat scurgerea în postarea de la ora locală 04:30 de pe canalul său de Telegram.

Israelul depune eforturi pentru a media între Ucraina și Rusia și ar putea fi un loc pentru viitoare discuții de pace la nivel înalt, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Prim-ministrul Israelului, domnul Bennett, încearcă să găsească o modalitate de a purta discuții”, a spus Zelenski într-un mesaj video adresat poporului ucrainean, postat duminică.

„Suntem recunoscători pentru eforturile sale, astfel încât, mai devreme sau mai târziu, vom începe să avem discuții cu Rusia, eventual la Ierusalim. Acesta este locul potrivit pentru a găsi pacea, dacă este posibil”, a spus el.

Comentariile lui Zelenski au venit după ce s-a adresat duminică parlamentului israelian prin videoconferință.

Vicepremierul ucrainean a declarat că refuză ultimatumul rus de predare a oraşului Mariupol.

“Deja am informat partea rusă în legătură cu acest lucru”, a declarat Irina Versciuk pentru Ukrainska Pravda, conform BBC.

Ruşii anunţaseră iniţial că vor deschide coridoare umanitare luni la ora 5.00, făcând apel către partea ucraineană să le predea oraşul.