2024, anul lui Putin împotriva slăbiciunilor Occidentului? Pe ce se bazează liderul de la Kremlin

Pentru Vladimir Putin, anul 2024 reprezintă o „fereastră de oportunitate” pentru a profita de slăbiciunile Occidentului. „Președintele Putin este convins că poate rezista mai mult decât aliații vestici”, a avertizat un înalt oficial occidental la o întâlnire recentă.

Enigma Putin

Ani la rândul Vladimir Putin i-a fascinat pe liderii occidentali. Fostul președinte George W. Bush a crezut că a întrezărit o parte din „sufletul său”. Fostul premier britanic Tony Blair a considerat că autocratul rus merită un loc la „masa de onoare” iar președintele francez Emmanuel Macron l-a invitat pentru ore lungi de discuții la reședința de vară a președinților Republicii.

În cei peste 24 de ani de când se află la putere în Rusia, liderii occidentali au crezut adesea că au înțeles strategia lui Vladimir Putin și au apărat locul Moscovei ca partener internațional. Această abordare s-a spulberat însă la 24 februarie 2022, odată cu invazia Ucrainei, aruncând la coș imagini precum cea a liderului rus, numai zâmbete, în august 2019, cu flori în mână pentru Brigitte Macron, în Fort de Bregancon, unde se odihnesc vara șefii de stat francezi.

În primele luni ale conflictului declanșat în Ucraina, armata rusă nu a reușit cu siguranță să cucerească principalele orașe ucrainene, în ceea ce ar fi trebuit să fie o ofensivă fulger în acea iarnă. Dar omul forte al Kremlinului se arată acum din ce în ce mai mulțumit, după ce trupele sale au neutralizat în această vară o contraofensivă ucraineană mult așteptată, iar mari porțiuni de teritoriu din sudul și estul Ucrainei rămân în mâinile Rusiei, la fel ca și peninsula Crimeea, anexată în 2014.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

„Să nu lăsăm Rusia să câștige”

„Președintele Putin este convins că poate rezista mai mult decât Occidentul. Așa că depinde de noi să dăm dovadă de determinare pentru a-i demonstra că se înșeală”, a avertizat un oficial occidental de rang înalt la o întâlnire recentă, vorbind sub rezerva anonimatului. Președintele rus a fost din ce în ce mai optimist în ultimele săptămâni, insistând în decembrie asupra faptului că Ucraina „nu are nici un viitor”.

Sau mai recent, într-un interviu difuzat joi cu controversatul prezentator american Tucker Carlson, că o înfrângere strategică pentru Rusia este „imposibilă prin definiție”. Liderii occidentali au reacționat spunând că o înfrângere a Rusiei în Ucraina este singura opțiune posibilă sau, precum Emmanuel Macron, că prioritatea Europei ar trebui să fie „să nu lăsăm Rusia să câștige”.

Cu toate acestea, mulți analiști consideră că numai un sprijin sporit din partea Occidentului pentru o Ucraină care în curând va rămâne fără muniție poate schimba situația. Dar acest sprijin nu este garantat, într-un moment în care politicienii americani se contrazic în jurul unui nou program de ajutor pentru Kiev, când Donald Trump pare că va câștiga alegerile americane din acest an și când cauza ucraineană divizează și mai mult Europa.

„Dinamica s-a schimbat”

„Ambele părți se întrec în a-și reconstrui capacitatea ofensivă. Dacă fondurile occidentale nu vor fi deblocate, dacă Rusia câștigă cumva avantajul, va avea ocazia să facă progrese suplimentare”, explică Andrea Kendall Taylor, cercetător la Center for New American Security, cu sediul la Washington, scrie Sud-Ouest. „Dinamica s-a schimbat”, afirmă ea, subliniind că „din punctul de vedere al lui Putin, 2024 este un an crucial”.

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Ucraina este îngrijorată în special de o eventuală a doua președinție a lui Donald Trump, care a declarat în 2023 că vrea „să rezolve acest război într-o zi, 24 de ore” dacă va fi reales. Partidele de extremă-dreapta, care sunt mai flexibile față de Rusia, sunt de asemenea în creștere în Franța și Germania. Anul 2024 reprezintă, prin urmare, o „fereastră de oportunitate” pentru Vladimir Putin de a profita de slăbiciunile Occidentului, potrivit Tatianei Stanovaya, fondatoarea firmei de consultanță R. Politik.

În special, liderul rus mizează pe „o limitare temporară a sprijinului militar occidental, producția de muniții urmând să se accelereze abia la începutul anului 2025”, a scris ea pe canalul său Telegram. „Procesul electoral din Statele Unite ar putea duce la o strategie americană mai puțin hotărâtă în sprijinul Kievului și este puțin probabil ca Uniunea Europeană, măcinată de dezacorduri interne, să compenseze singură acest sprijin”, adaugă ea.

Un „exces de încredere” în tonul oficialilor ruși

Pentru Occident, totuși, există motive de optimism în ceea ce privește slăbiciunile interne ale Rusiei, cu o economie la remorca războiului, o demografie în declin, primele semne de oboseală față de conflict în rândul populației ruse și amploarea pierderilor umane, pe care sursele occidentale le estimează la 350.000 de morți sau răniți de partea rusă.

„Menținerea stabilității interne absoarbe o mare parte din lățimea de bandă a lui Putin”, subliniază Dara Massicot, cercetător la Carnegie Endowment for International Peace, care vede un „exces de încredere” în tonul actual al oficialilor ruși. Dar fără un sprijin occidental semnificativ, „nu știu în ce poziție de negociere s-ar afla ucrainenii. Ar fi una teribilă”, analizează ea.

Amenințările de mardeiaș ale lui Trump

Privind peste ocean, Putin are și motive să fie optimist. Fostul președinte și candidat Donald Trump (un admirator declarat al autocratului de la Kremlin) a decis să se aventureze într-una din marotele sale preferate, polemicile împotriva aliaților din NATO, o organizație pe care a descris-o în urmă cu șapte ani ca fiind „învechită”. Recent, a spus că nu va proteja împotriva Rusiei o țară care nu-și plătește partea sa de apărare militară. Mai mult, „o va încuraja să facă ce vrea” împotriva celor care nu-și plătesc „datoriile” față de SUA.

Nu este o chestiune surprinzătoare, venind din partea miliardarului –  care altminteri vorbește de „datorii” în timp ce este anchetat de fiscul american. Trump îi critică în mod regulat pe aliații săi din NATO pentru că nu-și respectă angajamentele privind cheltuielile militare. Adică să cheltuiască 2% din PIB-ul lor pentru apărare. În timpul campaniei electorale, el a amenințat deja în mai multe rânduri că se va retrage din NATO dacă va reveni la Casa Albă.

Donald, „idiotul util” al Kremlinului?

Cu toate acestea, după cum subliniază CNN, Trump are o percepție falsă asupra modului în care funcționează finanțarea NATO. Este adevărat că obiectivul organizației este ca fiecare țară membră să aloce cel puțin 2% din produsul intern brut pentru apărare, ceea ce majoritatea țărilor nu reușesc să atingă. Dar această cifră este „o linie directoare, nu un contract obligatoriu, și nici nu creează ’facturi”, explică media americană. Astfel, țările membre care se situează sub 2% nu își încalcă obligațiile. Iar acest lucru nu ar trebui să le împiedice în nici un caz să fie protejate de aliații lor.

Dar despre ce aliat poate fi vorba în cazul lui Trump, ale cărei declarații nu fac decât să servească intereselor lui Putin?, a remarcat președintele Consiliului European, Charles Michel. Dar au cel puțin meritul de a readuce în prim-plan nevoia de apărare europeană, scrie RFI. Și, în an electoral, Trump va face orice fel de promisiune care poate să-i deschidă ușa Casei Albe.

Totuși, cei 2%…

Dar, de fapt, Trump relansează o întrebare tradițională de zeci de ani din partea tuturor liderilor americani, o cerere urgentă adresată aliaților europeni de a-și asuma partea lor de povară și de a contribui la propria apărare, în special financiar. La summitul de la Bruxelles din 2018, Trump a obținut un angajament din partea aliaților europeni de a îndeplini obiectivele, adică de a consacra 2% din PIB pentru cheltuieli militare.

În ciuda invaziei rusești din Crimeea, cheltuielile militare ale acestora au atins cel mai scăzut nivel în anul precedent, dar de atunci situația s-a schimbat complet. Războiul din Ucraina a avut impact: aproape toți aliații și-au mărit semnificativ bugetele de apărare. Printre cei mai slabi performeri, Germania și-a dublat cheltuielile militare în zece ani. Și, pentru prima dată, Statele Unite au fost depășite în ceea ce privește cheltuielile militare, Polonia fiind acum pe primul loc pe podium, cu 3,9% din PIB-ul său dedicat apărării.

Europa apărării a început să prindă contur prin achiziții și livrări comune de muniții și prin relansarea producției industriale decisă de cei 27. Cu toate acestea, argumentele lui Donald Trump ar putea fi un nou semnal de alarmă pentru aliații europeni. Unii își vor aminti avertismentul său aproape profetic din 2018, când a acuzat Germania că lasă Statele Unite să o apere și că este captivă a Rusiei, dependentă pentru gazul furnizat.

Europa, în mâini cu propriul destin?

Fără garanții reale din partea SUA, ar putea atunci membrii NATO să compenseze o scădere a finanțării americane sau o încetare a acesteia? Philip Golub, profesor la Universitatea Panthéon-Sorbonne și expert în relații internaționale cu SUA, prevede o perioadă mai incertă în cazul unei victorii republicane în noiembrie: „Marile țări europene, dar și cele mai mici, trebuie să se întrebe cum își pot asuma propriul destin în cazul unei președinții Trump, care ar pune sub semnul întrebării finanțarea NATO și războiul din Ucraina. Ne confruntăm cu o incertitudine majoră cu un an înainte de alegerile prezidențiale americane și cu o Europă care nu este neapărat capabilă să ia rapid decizii în această direcție”.

Philip Golub continuă: „Avem nevoie de un efort colosal de investiții și de recrutare în industriile de apărare și în echipamentele de apărare și trebuie să construim o politică europeană de apărare coerentă, care nu există în prezent. Presupunând că SUA părăsesc într-adevăr NATO, Europa va trebui să se îndrepte în această direcție, dar atunci vom asista și la fracturi în interiorul Europei pe această temă, unele țări nedorind să intre într-un ciclu de rearmare și conflict”.

Reuniune a „Triunghiului de la Weimar”

Miniștrii de externe din „Triunghiul de la Weimar” franco-germano-polonez se întâlnesc, luni, în Franța, pentru o „reuniune de lucru”. Fundalul este reprezentat de posibila realegere a lui Donald Trump în Statele Unite în noiembrie și de amenințarea pe care o reprezintă Rusia pentru NATO. Ministrul francez de externe, Stephane Sejourne, i-a invitat pe omologii săi german și polonez, Annalena Baerbock și, respectiv, Radosław Sikorski, pentru a discuta luni după-amiază, la Saint-Cloud, despre pace și securitate, suveranitatea UE și chestiuni legate de solidaritate.

În actualul context internațional, a devenit necesar ca grupul „Triunghiul de la Weimar” să dea un nou suflu solidarității UE, cu doar câteva luni înainte de alegerile europene din iunie, au declarat vineri  în fața presei oficiali francezi din domeniul afacerilor externe, scrie Euractiv. „Triunghiul de la Weimar” este o coaliție regională informală între Franța, Germania și Polonia. Înființată în 1991, aceasta a organizat reuniuni regulate, deși greutatea sa politică a scăzut de când partidul eurosceptic Lege și Justiție (PiS) a ajuns la putere în 2016, iar reuniunile ulterioare nu au reușit să revigoreze serios formatul.

Revenirea unui format

Noul guvern pro-UE al lui Donald Tusk din Polonia ar putea da „un nou impuls” acestei coaliții, potrivit diplomaților francezi. „Relansarea acestui format de schimb este o veste bună”, a declarat premierul francez Gabriel Attal săptămâna trecută la Berlin. „Ea marchează revenirea deplină a Poloniei în centrul jocului european”. „Vrem să lucrăm cu Franța în Triunghiul de la Weimar. Acum cu și mai multă forță și vigoare”, a declarat, de asemenea, Baerbock la Berlin săptămâna trecută, în timp ce Sikorski a confirmat că coaliția ar trebui să revină în centrul scenei după ce a fost „uitată în ultimii ani”.

Se așteaptă ca discuțiile de să se concentreze asupra modalităților de creștere a sprijinului militar colectiv pentru Ucraina, în special prin intermediul unei reforme a Facilității europene pentru pace (EPF), mecanismul de finanțare extrabugetară a UE utilizat pentru a rambursa statele membre pentru livrările de arme către acestea către Ucraina. Potrivit oficialilor francezi din domeniul afacerilor externe, acest lucru ar trebui să sprijine continuarea achizițiilor comune de arme și muniții de la companii europene, în timp ce UE se străduiește să își atingă obiectivul de un milion de proiectile pentru Ucraina.

„Trebuie să fim pregătiți pentru toate scenariile”

În plus, posibilitatea unei noi runde de împrumut comun al UE pentru a sprijini apărarea Ucrainei ar putea face parte din discuții, după ce mai mulți lideri europeni, printre care Emmanuel Macron, premierul estonian Kaja Kallas și președintele Consiliului European, Charles Michel, au solicitat această opțiune.

Suveranitatea europeană va fi, de asemenea, un punct important pe ordinea de zi, mai ales că potențiala victorie a lui Trump în alegerile prezidențiale americane din noiembrie ar putea avea un impact negativ asupra viitorului ajutor acordat Ucrainei și asupra stabilității NATO, ceea ce ar da UE un nou impuls pentru a-și consolida politicile.

„Trebuie să fim pregătiți pentru toate scenariile”, a declarat duminică Sejourne. „Putem oricând să convingem un guvern republican condus de Donald Trump. Și vom fi cu atât mai convingători dacă vom fi pe picior de egalitate, pentru a fi respectați. Trebuie să fim mai puternici din punct de vedere militar”.

În același timp, un număr tot mai mare de personalități militare europene de rang înalt consideră că Rusia ar putea încerca să submineze NATO în următorul deceniu. Printre alte subiecte de pe ordinea de zi se numără pacea în Orientul Mijlociu și relațiile UE-Africa.