Țările NATO se văd deja pe picior de război cu Rusia. Ce scenarii are Putin după o victorie asupra Ucrainei

În timp ce conflictul din Ucraina continuă să se împotmolească, liderii mai multor țări europene își înmulțesc avertismentele cu privire la posibilitatea unei ciocniri frontale între NATO și Rusia în viitorul apropiat.

Pregătiri alarmiste?

În ultimele săptămâni, mai multe state baltice și scandinave, membre ale NATO, au susținut că un astfel de conflict s-ar putea materializa la mai puțin de cinci ani după o ipotetică victorie a Moscovei asupra Kievului. Guvernul norvegian a indicat că țara are o fereastră de timp de „unul, doi sau chiar trei ani” pentru a-și intensifica pregătirile militare pentru o eventuală ofensivă rusă.

Ministrul lituanian de Externe, Gabrielius Landsbergis, le-a cerut omologilor săi europeni să se pregătească pentru ce e mai rău, la recentul summit de la Davos. „Nu există niciun scenariu în care să se termine bine pentru Europa dacă Ucraina nu reușește să câștige”, a spus el.

Germania a avertizat că un atac asupra unui membru NATO din Europa este posibil în decurs de „cinci până la opt ani”. Iar guvernul suedez, care este în linie dreaptă să finalizeze aderarea țării la NATO, și-a avertizat populația că trebuie să se „pregătească mental” pentru un război cu Rusia. Declarația a fost denunțată de partidele de opoziție, care au criticat Stockholmul pentru că a fost alarmist în mod inutil.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Retorica acestor lideri este ecoul declarațiilor președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care insistă aproape sistematic, în sprijinul cererilor sale de ajutor militar și economic, asupra faptului că Moscova își va continua planurile expansioniste în cazul unei victorii împotriva Kievului.

Ipoteza victoriei rusești

Brian Taylor, expert în Rusia la Universitatea Syracuse, notează că scenariul unui atac rusesc asupra unei țări NATO pare „fantast” , întrucât o astfel de inițiativă ar duce, teoretic, la un răspuns militar colectiv din partea celorlalți membri ai organizației transatlantice.

Avertismentele care sunt lansate în prezent se datorează în special, spune el, evoluției situației militare din Ucraina, unde vasta contraofensivă lansată în 2023 de Kiev nu a reușit să mute liniile rusești.

Blocajul politic din Statele Unite, unde republicanii și democrații nu reușesc să se pună de acord asupra deblocării unui nou ajutor militar crucial pentru armata ucraineană, lucrează în favoarea Moscovei, care a recâștigat inițiativa.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Situația dă naștere la temeri că președintele rus Vladimir Putin va reuși în cele din urmă să înlăture guvernul președintelui Zelenski, înlocuindu-l cu un regim pro-rus, și va decide, în baza victoriei sale, să lanseze o nouă ofensivă, scrie La Presse.

„El (Putin) s-ar putea îmbăta cu succesul său, ar putea ajunge la concluzia că Occidentul este doar un tigru de hârtie și ar putea decide să continue să preseze să vadă ce se întâmplă”, a spus Brian Taylor.

Justin Massie, specialist în securitate la Université du Québec à Montréal, remarcă faptul că posibilitatea unei victorii rusești în Ucraina este înfricoșătoare pentru vecinii Rusiei.

Moscova, care și-a văzut armata pusă la grea încercare în Ucraina, nu ar putea, spune el, să facă față unei confruntări militare convenționale cu țările NATO. Vladimir Putin ar putea însă să organizeze pe ascuns o revoltă într-o anumită țară, negând orice responsabilitate, pentru a pune organizația transatlantică în fața unui fapt împlinit, așa cum a făcut în Crimeea sau în estul Ucrainei în 2014, notează analistul.

Problema Donald Trump

Țările membre trebuie să intervină în conformitate cu Articolul 5 din Tratatul NATO în cazul în care una dintre ele este atacată, dar natura limitată a operațiunii ruse ar putea provoca diviziuni în rândurile organizației atlantice. „Subminarea principiului Articolului 5 ar fi deja o victorie uriașă pentru Rusia”, notează Massie.

Astfel de diviziuni ar putea apărea în special dacă fostul președinte american Donald Trump ar reveni la putere, iar acesta a ironizat deja în mod deschis ideea că Statele Unite ar trebui să intre în război pentru a apăra o mică țară europeană.

Multe state europene, notează Massie se tem că revenirea controversatului politician va submina sprijinul american pentru NATO și, prin urmare, încearcă să își pregătească populația pentru necesitatea de a-și crește cheltuielile militare.

Procentul din PIB pentru apărare

Doar 11 din cele 28 de țări membre ale organizației au cheltuit anul trecut echivalentul a 2% din PIB pentru armată. Un diplomat occidental a declarat recent pentru New York Times că se așteaptă ca 20 să atingă acest obiectiv în acest an, reflectând schimbarea în curs.

Guvernul rus, care a amenințat în mod deschis țările baltice și scandinave în ultimii doi ani, insistă că nu are niciun interes să se angajeze într-o confruntare directă cu NATO.

Aceste declarații recente vizează în primul rând să întărească rezervele taberei republicane față de Ucraina, notează Taylor, care spune că țările limitrofe Rusiei sunt alarmate. „Avertismentele lor sunt atât sincere, cât și strategice. Este imperativ pentru ele să își convingă populațiile de gravitatea situației”, conchide analistul.

Ungaria trage de timp cu Suedia

Parlamentul ungar a pus pe ordinea de zi a sesiunii parlamentare extraordinare de luni 5 februarie cererea Suediei de aderare la NATO, dar este puțin probabil ca parlamentarii partidului de guvernământ Fidesz să participe, ceea ce ar prelungi așteptarea Suediei pentru a adera la Alianță.

Parlamentul ungar va avea această sesiune extraordinară, la cererea opoziției, având pe ordinea de zi cererea Suediei de aderare la NATO. După ce parlamentul turc a ratificat luna trecută aderarea Suediei la NATO, devenind astfel cel de-al 32-lea membru al alianței militare, Ungaria este oficial ultima țară NATO care votează pe această temă.

Cu toate acestea, este dificil de știut câți membri ai partidului de guvernământ Fidesz vor participa la sesiunea parlamentară. Fidesz a declarat joi că va „aștepta” să voteze asupra aderării Suediei la NATO până când premierul suedez Ulf Kristersson și premierul ungar Viktor Orbán vor avea „o întâlnire”.

Tatonări Budapesta-Stockholm

Cu toate acestea, cei doi lideri au avut ocazia de a discuta în marja reuniunii Consiliului European de joi de la Bruxelles, după care Kristersson a declarat că întâlnirea sa cu Viktor Orban a pus bazele unor discuții viitoare.

„Am considerat că a fost o discuție bună, care a pus bazele unei conversații pe termen mai lung data viitoare, în care amândoi am recunoscut numitorii noștri comuni și opiniile noastre diferite cu privire la probleme bine cunoscute”, a declarat Kristersson.

În special, se așteaptă ca cei doi lideri să discute despre abordarea celor două țări față de NATO, despre interesele lor comerciale și despre cele 39 de avioane de luptă Jas 39 Gripen, care sunt construite în Suedia și folosite de armatele ambelor țări.

Orban îl invitase deja pe Kristersson la Budapesta pentru a discuta despre cererea Suediei de aderare la NATO, dar premierul suedez a precizat că nu va negocia cu liderul maghiar despre aderarea țării sale la NATO, susținând că Suedia și-a făcut partea sa de treabă. „Nu se pune problema de negocieri pentru Suedia. Ne-am făcut partea noastră”, a declarat premierul suedez săptămâna trecută.

Fidesz nu se grăbește

Kristersson și-a reiterat poziția după întâlnirea cu Orban de joi, spunându-i că nu se vor întâlni la Budapesta până când Ungaria nu va ratifica cererea de aderare. „Nu am încă o dată, dar va fi normal să ne întâlnim după ce vom deveni membri. Vom avea mult mai multe de discutat când vom fi membri”, a declarat Kristersson într-o conferință de presă.

Cu toate acestea, Kristersson a adăugat că, în timpul întâlnirii cu premierul ungar, nu a fost informat cu privire la data votului din Parlamentul de la Budapesta și nici cu privire la data întâlnirii cu Orban.

Până în prezent, partidele de opoziție au reușit să obțină rechemarea parlamentului din vacanța de iarnă de săptămâna viitoare, dar după o reuniune de joi, la care nu a participat nici un parlamentar Fidesz, este puțin probabil ca ratificarea să aibă loc în curând, deoarece partidul lui Orban nu se grăbește să aprobe aderarea Suediei.

SUA își pierd răbdarea cu Orban

Președintele parlamentului, Laszlo Kover, și ministrul afacerilor Externe, Peter Szijjarto, au indicat recent că nu văd nici un motiv pentru a lua o decizie în această privință înainte de reluarea ședinței parlamentului la 26 februarie.

Problema va fi urmărită îndeaproape în Europa, dar și în Statele Unite, unde răbdarea cu premierul maghiar începe să se termine. Luni, în fața jurnaliștilor de la Washington, secretarul de Stat american Antony Blinken a îndemnat Budapesta să acționeze rapid.

„Suedia aduce alianței capacități enorme în toate domeniile. Ungaria trebuie să acționeze acum pentru a finaliza procesul de aderare a Suediei. Dar mă aștept ca acest lucru să se întâmple în următoarele săptămâni, când parlamentul ungar se va întoarce”, a declarat Blinken.