În perioada 6-9 iunie 2024 cetățenii din Uniunea Europeană vor merge la vot pentru a-și alege reprezentanții în Parlamentul European. Pe fondul agresiunii Rusiei, democrația UE este acum mai importantă ca niciodată. Scrutinul din iunie va decide direcția în care va merge blocul comunitar.
În ultimii ani, omenirea s-a confruntat cu o pandemie puternică, Covid-19, un război declanșat de Rusia în Europa și o criză energetică, cu inflație și cu atacuri cibernetice. În plus, toate acestea sub o criză climatică fără precedent.
Context în care alegerile din vara anului viitor sunt importante. Parlamentul European adoptă legislații care vizează o multitudine de priorități ale cetățenilor UE cum ar fi politicile de mediu, cele sociale, drepturile consumatorilor, migrația, statul de drept, etc.
Mai mult, în statele membre, o chestiune vitală în cadrul unei țări va avea și un aspect european, de aceea este importantă participarea la vot pentru a determina ce eurodeputați îi vor reprezenta pe alegători în momentul când vor fi concepute legi noi. În plus, votul pentru legislativul UE va avea influență și în alegerea executivului comunitar (președintele, comisarii), Comisia Europeană.
„Deputații europeni consideră că interferențele străine, dezinformarea și atacurile asupra democrației se vor agrava și vor deveni din ce în ce mai sofisticate în perioada premergătoare alegerilor europene din iunie 2024”.
Acest avertisment este conținut într-un raport al comisiei speciale privind interferențele străine în toate procesele democratice din Uniunea Europeană, inclusiv dezinformarea.
Principalele amenințări la adresa scrutinului european din 2024 rămân dezinformarea – amplificată masiv de rețelele sociale – dar și inteligența artificială generativă.
Printr-o rezoluție adoptată de eurodeputați se cere o „acțiune coordonată împotriva ingerințelor străine”, textul subliniind riscurile de acest fel în perioada premergătoare scrutinului legislativ din 2024.
Raportul „solicită renunțarea la abordările care nu țin cont de caracteristicile naționale în lupta împotriva interferențelor străine și a manipulării informațiilor”, o abordare care se regăsește la ora actuală în Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), brațul diplomatic al UE.
Rezoluția cere în schimb o abordare „bazată pe riscuri”, pe „criterii obiective”, adică identificarea și numirea țărilor care încearcă ingerințe în afacerile interne ale altora.
Raportul subliniază că ingerințele străine, atacurile multiple la adresa democrației și dezinformarea la scară largă se vor multiplica și vor deveni mai complexe și sofisticate în pragul alegerilor pentru Parlamentul European.
Se subliniază că platformele online vor deveni vectori principali pentru ingerințele străine. În mod special, rezoluția insistă pe pericolul ingerințelor Chinei și Rusiei în blocul comunitar și în cadrul țărilor candidate.
Un fenomen periculos este atacarea proceselor electorale prin „dezinformarea la comandă”, servicii oferite de diverși furnizori unor actori guvernamentali dar și nonguvernamentali.
De asemenea, rezoluția insistă pe un mecanism mai transparent de urmărire a donațiilor din alte țări către partide, în contextul necesității luptei împotriva tranzacțiilor financiare străine care sunt interzise dar care pătrund în sistemul politic al blocului comunitar.
Și dependența economică este un factor facilitant pentru interferențele străine, în contextul în care „companii străine” (a se citi deseori China) acaparează sau își cresc influența asupra infrastructurilor critice ale blocului comunitar.
Un exemplu sunt companiile chinezești de transport maritim care controlează (prin participații majoritare) un incredibil număr de 20 de porturi europene.
De asemenea, eurodeputații cer eliminarea de software și echipamente provenind de la companii din țări cu „risc ridicat” (China, Rusia) cum sunt ByteDance Huawei, ZTE, Kaspersky, NtechLab, Nuctech, și recomandă interzicerea aplicației TikTok în guvernele și instituțiile UE.
Dar pericolele ce planează asupra Uniunii Europene nu vin numai din afară. Ascensiunea populismului, a extremelor, combinată cu sentimentul cetățenilor că elitele i-au părăsit, inflația și scăderea puterii de cumpărare, problemele migrației, sunt tot atâtea amenințări la adresa democrației europene.
Victoria unui politician ca Geert Wilders, în Olanda, nu trebuie să fie o surpriză în acest context. Și în alte țări (Franța, Germania) partidele extremiste sunt pe val. Puterea euroscepticilor crește și chiar ar putea accede la funcții importante în cadrul Uniunii.
Conflictul dintre Israel și teroriștii Hamas, cu uriașe demonstrații pro-palestiniene, a dat apă la moară inamicilor UE și partidelor anti-emigrație și a accentuat tensiunile în societățile care găzduiesc populații mari de musulmani.
Chiar dacă extremiștii au criticat barbaria Hamas, pentru a părea cât mai frecventabili înaintea alegerilor parlamentare de anul viitor, nu pot fi decât satisfăcuți de creșterea sentimentului de anti-establishment, folosindu-se de ciocnirea Occident-Islam pentru a-și crește puterea politică.
Au și motive de încredere: în fața alegătorilor europeni se află cu cocktail exploziv alcătuit din sentimentul de insecuritate, amenințările teroriste în legătură cu conflictul din Orientul Mijlociu, nebuloasa Putin și războiul din Ucraina și dezamăgirea față de partidele majore europene.
De altfel, sentimentul europenilor că asistă de pe margine la orice criză majoră a fost amplificat de conflictul Israel-Hamas, unde răspunsul celor 27, mai degrabă un amestec de disensiuni și polemici în instituțiile europene și între reprezentanții acestora, a decredibilizat coeziunea UE.
Aceeași problemă o întâmpină blocul comunitar în chestiunea unui răspuns armat, aici neînțelegerile sunt și mai mari și, oricum, UE nu are ponderea SUA sau a altor actori regionali.
Vorbitul pe 27 de limbi în loc de una singură a fost și răspunsul UE în relația cu Rusia, înainte de războiul declanșat de Putin în Ucraina – când Europa s-a trezit din pumni la propriu, pusă în fața unui război interstatal pe continent.
Pentru că o politică europeană comună față de Rusia a eșuat în cea mai mare parte. Au fost voci care au afirmat că politica Rusiei reprezintă a amenințare existanțială pentru Occident.
Au fost țări care au preferat să mențină un dialog politic și energo-economic cu Rusia, crezând că Kremlinul își va atenua năravurile hegemonice. Acum, acțiunile Rusiei pun sub semnul întrebării securitatea în Europa.
Prea multele diviziuni între instituțiile UE le dau alegătorilor un sentiment că, fie și îndeplinindu-și datoria cetățenească de a vota, nu sunt reprezentați de structuri și organizații puternice – cel puțin în ochii SUA, cu care Casa Albă s-ar putea consulta.
De altfel, răspunsul susținut și viguros al Washingtonului în sprijinul Ucrainei a arătat încă o dată că fără mâna americanilor în aceste situații europenii sunt doar actori marginali.
Fără aliatul transatlantic al UE, nu există nici un dubiu că Vladimir Putin ar fi ridicat steagul Rusiei pe clădirea Parlamentului din Kiev.
Chiar dacă relația Bruxelles-Washington a revenit sub auspicii mai bune – după epoca Trump – viitorul nu este unul fără tensiuni pentru blocul comunitar.
Războiul din Ucraina nu a modificat nimic din strategia SUA de a considera China ca rival principal care-i contestă supremația. Iar conflictele politice de peste ocean nu vor face decât să ducă la noi escaladări cu Beijingul.
Și în relația cu China, UE nu vorbește pe aceeași voce: multe țări nu văd Beijingul ca pe o amenințare, altele sunt dependente de piața chineză.
În plus, există temerile europenilor că fără sprijinul unui Joe Biden ca președinte – pilonul relației UE-Washington – blocul comunitar nu-și va putea crește rapid capacitățile proprii de apărare. O slăbiciune de care ar putea profita alți actori, cum ar fi Turcia anti-occidentală a lui Recep Erdogan.
Nu în ultimul rând, există diferențe majore în implementarea europeană (Green Deal, Fit for 55) și americană (Inflation Reduction Act) a strategiilor pentru tranziția energetică, care vor duce, apreciază analiștii, la confruntări comerciale pe ambele maluri ale Atlanticului.
Luna trecută, Comisia Europeană a informat că instituțiile UE au organizat un exercițiu de securitate cibernetică pentru a evalua și a consolida metodele de lucru actuale înaintea alegerilor din 2024.
Statele membre și partenerii UE și-au testat planurile de criză și posibilele reacții la incidente de securitate cibernetică care ar putea afecta alegerile europene.
„Acest exercițiu face parte din măsurile puse în aplicare de Uniunea Europeană pentru a asigura alegeri libere și corecte în iunie 2024”, potrivit executivului european.
Exercițiul a avut loc la Parlamentul European și a fost organizat de serviciile Parlamentului European, de Comisia Europeană și de Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA).
„Exercițiul, care a permis participanților să facă schimb de experiențe și de bune practici, îi va ajuta să își consolideze capacitatea de a răspunde la incidente de securitate cibernetică și va contribui la actualizarea orientărilor și a celor mai bune practici existente în materie de securitate cibernetică pentru tehnologiile utilizate în procesul electoral”.
La exercițiu, organizat pentru a doua oară, au luat parte reprezentanți ai autorităților naționale responsabile pentru probleme electorale și securitate cibernetică, precum și observatori din partea Parlamentului European, a Comisiei Europene, a CERT-UE și a Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA).
Deși responsabilitatea principală pentru protejarea integrității alegerilor revine statelor membre ale UE, acest exercițiu le-a permis acestora să își perfecționeze pregătirea comună în fața unor posibile amenințări cibernetice și a altor amenințări hibride, precum și să își consolideze capacitatea de a ajunge rapid la o evaluare a situației la nivel național și la nivelul UE și de a o menține, în cazul unui incident grav de securitate cibernetică.
„S-au depus toate eforturile pentru a se asigura că cetățenii europeni pot avea încredere în procesul electoral al UE. Riscurile la adresa alegerilor pot lua diverse forme, cum ar fi manipularea informațiilor, dezinformarea sau atacurile cibernetice care compromit infrastructurile”.
Bazat pe diferite scenarii care implică potențiale amenințări și incidente amplificate de internet, exercițiul a permis participanților să-și aprofundeze nivelul de conștientizare a aspectelor critice ale alegerilor europene, inclusiv o evaluare a nivelului de conștientizare a altor părți interesate (de exemplu, partide politice, organizații de campanie și furnizori de echipamente IT relevante).
Exercițiul le-a permis și să-și consolideze cooperarea între autoritățile competente la nivel național (inclusiv autoritățile electorale și alte organisme și agenții relevante, cum ar fi autoritățile de securitate cibernetică, centrele de răspuns la incidente de securitate informatică (CSIRT), Autoritatea pentru protecția datelor (APD), autoritățile care se ocupă de probleme de dezinformare etc), precum și la nivelul UE, cum ar fi serviciile Comisiei responsabile de aplicarea Regulamentului privind serviciile digitale.
A fost verificată capacitatea statelor membre ale UE de a evalua în mod corespunzător riscurile de securitate cibernetică pentru alegerile europene, de a ajunge rapid la o evaluare a situației și de a coordona comunicarea către public.
Exercițiul a permis testarea planurilor existente de gestionare a crizelor și a procedurilor relevante de prevenire, detectare, gestionare și răspuns la atacurile cibernetice și la amenințările hibride, inclusiv la campaniile de dezinformare.
Totodată, să identifice orice alte deficiențe potențiale și măsurile adecvate de reducere a riscurilor care ar trebui puse în aplicare înainte de alegerile pentru Parlamentul European.
„Alegerile și campaniile electorale se desfășoară din ce în ce mai mult în spațiul digital, ceea ce oferă multe oportunități, dar implică și riscuri. Trebuie să fim pregătiți să ne protejăm infrastructurile împotriva atacurilor cibernetice atât din interiorul, cât și din afara UE. Viitoarele alegeri europene vor fi un test important pe care trebuie să îl trecem. Cea mai bună apărare a noastră este schimbul de cunoștințe și colaborarea la nivelul UE”, a declarat Vera Jurova, vicepreședintele Comisiei, responsabil cu valorile și transparența.
„Atacurile cibernetice și dezinformarea sunt amenințări la adresa democrațiilor. De asemenea, este de așteptat ca actorii rău intenționați să vizeze alegerile în încercarea de a submina credibilitatea instituțiilor noastre democratice. Este esențial ca instituțiile UE și statele membre să mențină încrederea în integritatea și legitimitatea alegerilor europene. Pentru a face acest lucru, trebuie să lucrăm împreună pentru a ne consolida reziliența cibernetică în perioada premergătoare alegerilor europene din 2024”, a declarat Thierry Breton, comisarul pentru piața internă.
„Tranziția digitală oferă avantaje considerabile și ne dă speranțe pentru un viitor mai bun. Cu toate acestea, ea aduce cu sine și anumite riscuri, cum ar fi atacurile cibernetice care pot submina desfășurarea unor alegeri libere și corecte. Într-un context electoral, acuratețea faptelor și a informațiilor este esențială. Să nu fim naivi și să rămânem vigilenți, în special în perspectiva alegerilor europene de anul viitor”, a declarat Didier Reynders, comisar pentru justiție.