9 martie, ziua Sfinților 40 de Mucenici. Tradiții și obiceiuri pentru noroc. Ce este bine să faci

Marți, 9 martie, este ziua în care Biserica Ortodoxă îi sărbătorește pe cei 40 de Mucenici uciși în Sevastia. De-a lungul anilor, în țară s-au păstrat o serie de tradiții și obiceiuri, toate menite să aducă noroc.

Tradiția creștină spune că sfinții martiri au fost 40, iar cea geto-dacică indică faptul că au fost 44, atâtea fiind şi zilele dintre 9 Martie şi 23 Aprilie.

Potrivit calendarului popular, această zi este cunoscută ca Ziua de măcinici, simbolizând începutul Anului Agrar, sărbătorit la hotarul dintre iarnă și vară, dintre zilele friguroase ale Dochiei și zilele călduroase ale Moșilor.

Ziua Sfinților 40 de Mucenici, 9 martie. Tradiții și obiceiuri pentru noroc

Tradițiile și obiceiuri pentru noroc împânzesc întreaga țară în ziua Sfinților 40 de Mucenici. Denumirea de este dată și spiritele moșilor și strămoșilor, 9 martie fiind și o zi a morților, când li se împărțeau nu numai măcinici, ci și fasole sleită, nuci, poame, alune.

Digi24.ro

Ministrul Muncii a anunțat datele exacte la care vor fi virate pensiile pe luna mai

În satele bucovinene, se făceau praznice, ocazie cu care se împărțeau câte un colăcel, lumină aprinsă și un pahar cu băutură.

Conform tradiției populare, în această zi de 9 martie, bărbații consumă 40 sau 44 de pahare de vin. Tot atunci, vor fi aprinse focurile de Măcinici în curţi şi grădini, în faţa caselor şi pe câmp.

În Muntenia, în ziua sfântă, femeile stropesc obiectele din gospodărie cu agheasmă cu ajutorul unui pămătuf de busuioc: vasele în care gătesc de post, apoi pe cele folosite la prepararea bucatelor pentru sărbătorile de familie, lucrurile de îmbrăcăminte şi proviziliile din cămară. Ritualul este urmat pentru ca gospodarii să aibă hrană până la recolta următoare.

La final de procesiune, gospodina tămâiază încăperile casei, cu excepţia băii, pentru a alunga spiritele rele și a aduce bunăstarea.

Digisport.ro

A doua cea mai bogată soție de fotbalist nu s-a ferit să spună lucrurilor pe nume despre viața privată: ”Acesta e prețul”

Ce este bine să faci de Mucenici

Pentru a avea noroc la bani pe parcursul anului, bărbații mănâncă seminţe, iar unitatea de măsură este lingura: la un pahar de vin se consumă o lingură de semințe de floarea-soarelui sau de dovleac.

Este bine de știut că în ziua Sfinţilor Mucenici, nu se dau bani cu împrumut, cu excepţia bucatelor care se împart în memoria rudelor decedate, pentru bună-sporire în familie.

Făcutul mucenicilor este un alt obicei extrem de popular în mai multe zone ale României. În Moldova, aceştia au forma cifrei 8, o stilizare a formei umane, şi sunt copţi din aluat de cozonac şi apoi unşi cu miere şi nucă.

În Dobrogea, se păstrează aceeaşi formă numai că mucenicii sunt mai mici şi sunt fierţi în apă cu zahăr, scorţişoară şi nucă, simbolizând lacul în care au fost aruncaţi Sfinţii Mucenici.

Obiceiurile acestei sărbători populare se înscriu într-un scenariu ritual specific Anului Nou:

• prepararea alimentelor rituale (colci sau figurine din aluat cunoscute sub numele de Sfinți, Sfințisori, Brădoși, Măcinici);
• beția rituală atestată de tradiția populară, care susține că e bine să bei în această zi 40 sau 44 de pahare de vin;
• deschiderea mormintelor și porților Raiului pentru revenirea sufletelor printre cei vii;
  
• aprinderea focurilor de Măcinici prin curți și grădini, în fața caselor și în câmp. Se crede că fumul şi focul au rolul de a curăţa şi purifica mediul, de la casă şi familie, până la animalele din gospodărie. Cenuşa rămasă este şi ea împrăştiată în curte pentru a alunga relele.
• purificarea oamenilor și vitelor prin stropirea cu apa sfințită;
• așteptarea spiritelor morților cu scaune și mese întinse la focurile de Măcinici;
• observații și promisiuni meteorologice;
• retezatul stupilor (scoaterea mierii de albine);
• tăierea primelor corzi de viță-de-vie ș.a.